Doi dintre inculpații din dosarul fraudelor informatice identificate de procurorii DIICOT la Direcția Economică a Primăriei Buzău recunosc că au șters amenzi din baza de date, dar nu și că ar săvârșit astfel un abuz în serviciu, infracțiune despre care avocații în cauză spun că procurorii DIICOT Buzău ar fi introdus-o pe lângă cele de constituire de grup infracțional și fraude informatice, cu scopul de a mări limitele de pedeapsă.
Virgil Toșu, fostul șef al Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău, și George Bunea, funcționar în cadrul aceluiași serviciu, au solicitat, prin avocat, președintelui completului, să analizeze cererea de judecare în procedură simplificată, întrucât își recunosc faptele de fraudă informatică, dar, totodată, contestă abuzul în serviciu, faptă care, în interpretarea apărării, ar fi absorbită de prima și nu una distinctă menită să aducă un aport la pedeapsă, potrivit TV Buzău.
Pe de altă parte, un alt avocat contestă anumite proceduri care au stat la baza anchetei procurorilor DIICOT și care ridică semne de întrebare, motiv pentru care a solicitat și a obținut acordul instanței pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Codul Penal.
Astfel că, la termenul de marți, instanța de judecată a solicitat DIICOT să aducă lămuriri în legătură cu încadrarea juridică a faptelor, motiv pentru care cauza a fost amânată pentru data de 19 mai.
Până atunci, procurorii DIICOT trebuie să furnizeze instanței o serie de răspunsuri privind problemele ridicate de apărătorii unora dintre inculpați. Pe de altă parte, judecătorul a dispus ca toți avocații din dosar să propună probatoriul care să fie administrat în timpul procesului.
Cine ar trebui să se teamă?
Recunoașterea acuzațiilor privind fraudele informatice de către Toșu și Bunea, ceea ce înseamnă că aceștia sunt dispuși să spună mai mult, nu-i ajută deloc pe cei care ani la rând au făcut legea în Palatul Comunal.
De altfel, Virgil Toșu și-a arătat disponibilitatea recunoașterii acuzațiilor încă din faza de urmărire penală, după 24 de ore de reținere el fiind plasat în arest la domiciliu la cererea expresă a DIICOT. De altfel, pentru unii s-a cerut arestarea preventivă, pentru alții nu, în funcție de modul în care au decis să recunoască acuzațiile care li s-au adus la cunoștință ori au venit cu informații prețioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău după ce li s-au pus pe masă dovezi incontestabile ale infracțiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puțin cinci ani în dauna bugetului comunității locale.
Cam zece ani le-a trebuit oamenilor legii să se hotărască să facă curățenie exact acolo unde s-au pus la cale și s-au găsit soluțiile avantajoase pentru exonerarea unor prieteni, cunoscuți ori a firmelor de casă ale fostului primar Constantin Boșcodeală de plata dărilor către stat, din bani pe care unii i-au obținut prin diverse metode, chiar din bugetul orașului păstorit de aceiași oameni încă din 1996.
Veniturile din amenzi, „insignifiante“ timp de zece ani
Printre cei care ar fi ales să colaboreze cu anchetatorii se află și Virgil Toșu, fostul șef al Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău, unul dintre cei care trebuiau să vegheze nemijlocit la recuperarea, pentru bugetul local, a contravalorii amenzilor ori a altor creanțe. În fapt însă, încă de acum opt ani, Virgil Toșu făcea, pentru presa locală declarații halucinante, posibile dovezi ale inacțiunilor funcționarilor din Direcția Economică pentru recuperarea unor sume de la rău-platnici. Potrivit unui articol publicat în anul 2007 într-un cotidian local, Virgil Toșu recunoștea că nu puține sunt cazurile în care amenzile aplicate de Poliție nu au fost încasate pe parcursul a cinci ani, și aceasta pentru că șefii de la Taxe și Impozite considerau amenzile ca fiind venituri insignifiante.
Spre exemplu, Virgil Toșu preciza, la acel moment, că ponderea amenzilor în totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău este foarte mică, din datele puse la dispoziție, rezultând că, în anul 2006, s-au încasat 60 la sută dintre amenzile aplicate în ultimii cinci ani de Poliție, zece la sută dintre ele fiind contestate în instanță.
Dincolo de acest aspect, Virgil Toșu susținea că impozitele pe clădiri, terenuri, taxele pe autoturisme și amenzile reprezintă doar zece la sută din totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău. Drept urmare, era mai comodă inacțiunea!
Mai mult, șeful de la „Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice“ mai sublinia că eforturile sale de a recupera amenzi constau în transmiterea de somații la domiciliile contravenienților, pentru că „altfel, dacă se constată că nu am luat nicio măsură, le plătesc eu din buzunar“. Cu alte cuvinte, din momentul transmiterii somației, funcționarul de la „Taxe și Impozite“ așteapta să vină contravenientul să-i plătească amenda. În cazul în care nu se întâmpla acest lucru, rău-platnicul era declarat insolvent. Astfel că, de vreme ce nimeni nu se obosea să-l tragă la răspundere în cazul în care nu-și plătea amenda de bună voie, dispărea și interesul contravenientului de a o achita. Clemența nu era însă valabilă pentru oricine.
Astfel se explică și de ce, în acea perioadă, nimeni din Primăria Buzău nu prea știa să spună câte cazuri de contravenienți rău-platnici care să fi plantat panseluțe prin oraș, potrivit unei ordonanțe de urgență din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care a fost completată de Legea nr. 352/ 2006, conform căreia, în cazul neachitării amenzilor în termenul legal, organul constatator avea obligația să sesizeze instanța de judecată în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.
În rechizitoriul procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul sunt evidențiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulație, unii cu câte o singură amendă, alții cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizația“ la funcționarii de la Direcția Economică pentru ștergerea amenzilor de circulație devenise o practică. Totuși, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru funcționarii simpli ai Palatului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de șefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.
„În baza relațiilor de amiciție avute de ei personal sau de alți colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contravenționale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privință de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toșu Virgil (…) Așa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcția publică exercitată de inculpații Gegea Ion, Toșu Virgil, Bunea George și Răileanu Carmen George au șters sau clasat din evidențele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenționale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ierarhia socială sau publică de la nivelul municipalității buzoiene însemnate funcții (…)“, spun procurorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de șefi, funcționarii fără funcții de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afacerea în propriile mâini.
Șase angajați ai Direcției Economice a Primăriei Buzău au fost trimiși în judecată în august 2016 de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău. Este vorba despre:
• Ion Gegea, directorul Direcției Economice a Primăriei Buzău, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Cătălin Liviu Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Bogdan Mihai Neamu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Virgil Toșu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• George Bunea, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Carmen George Răileanu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul.
Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).