Profesorul universitar buzoian Dragoș Ciuparu: „Mă aștept la revenirea cercetării la nivelul lui 2004 și la un exod masiv al valorilor“

   Ministerul Cercetării a schimbat componența consiliilor care moni­torizează calitatea activității de cer­cetare, noile numiri ridicând mari semne de întrebare. „Este o răz­bu­nare pe calitate, competență și profesionalism“, spune profesorul uni­versitar buzoian Dragoș Ciuparu, doctor în chimie, fost cercetător la Yale University și fost președinte al Autorității Naționale pentru Cer­ce­tare Științifică (ANCS).

   „Cu foarte mici excepții, a fost readusă la cârmă cercetării echipa care a condus acest sistem în perioada 2000-2004. S-a renunțat la evaluările internaționale ale competițiilor de proiecte și se trece la finanțarea majoritară a cercetării din pixul ministrului, pe criterii netrans­parente. Einstein spunea «Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat». Mă aștept la revenirea cer­cetării la nivelul anului 2004, într-o mare măsură, și la un exod masiv al oamenilor valoroși, atâția câți mai sunt, către țări în care valoarea și profesionalismul sunt respectate. Cercetarea din învățământul superior va avea profund de suferit tocmai acum, când se reînviase reflexul de a produce cunoaștere în universi­tăți. Se va distruge și bruma de în­­cre­dere care se reconstruise în 2016 în administrarea cercetării din Ro­mânia. Eu percep aceste acțiuni ca fiind pornite dintr-o dorință de răz­bunare pe calitate, competență și prof­esionalism“, a declarat, pentru Ziare.com, profesorul universitar Dragoș Ciuparu.

   Ministrul Cercetării, social-democratul Șerban Valeca, a schimbat, luni, în mod fundamental, componența organismelor consultative ale ministerului, ridicându-se astfel mari semne de întrebare cu privire la drumul pe care o va porni de acum înainte cercetarea românească. Din aceste instituții fundamentale au fost eliminați toți profesorii din străinătate, cu reputații academice impecabile, în schimb, alături de nume mari ale cercetării românești, au fost aduse și diverse cadre didactice autohtone fără CV redutabil, iar unele chiar controversate. Mai mult, mari universități românești, precum Babeș Bolyai, au fost trecu­te pe planul doi, fiind avantajate de noile numiri universități mici, cu rezultate destul de obscure și clasate pe ultimele locuri, cum ar fi Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

   Astfel, prin cele patru ordine pu­blicate pe site-ul Ministerului Cerce­tă­rii, se schimbă componența Consi­liului Național de Etică (CNECSDTI), cel care monitorizează integritatea în cercetare, a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), cel care stabilește indicatorii de calitate și evaluează studiile de doctorat, a Colegiului Consultativ pentru Cerce­tare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), cel care asigură suportul știin­țific pentru elaborarea politicilor și strategiilor în cercetare, și a Consi­liului Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI). Ce­le patru ordine semnate de ministrul Șeban Valeca au fost publicate luni în Monitorul Oficial.

   Semnalul de alarmă a fost tras marți de Hotnews.ro, iar, joi, Ministerul Cercetării a remis presei un drept la replică sub formă de comunicat, în care afirmă, printre altele, că nu s-a implicat direct în respectivele schimbări, ele fiind decise de un Comitet de selecție condus de președintele Academiei Române, din care au făcut parte „reprezentanți ai Consiliului Național al Rectorilor, ai institutelor de cercetare și, ca observatori, președintele Patro­natului Român din Cercetare și Pro­iectare și Liderul Federației Sindica­telor Lucrătorilor din Cer­ce­­ta­re-­Proiectare din România“.

Profesorul universitar Dragoș Mihael Ciuparu, originar, pe linie paternă, din Tega (comuna Pănătău), prorectorul Universității Petrol-Gaze Ploiești, are doctorat la Paris (Universitatea Paris 7, Denis Diderot), postdoctorat la Universitatea Yale, este cercetător și visiting professor la Yale (în total peste șapte ani la Yale), peste 50 de articole în reviste cotate ISI  – revistele indexate ISI (reviste incluse în Web of Science: Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index și Arts & Humanities Citation Index) cu factor de impact calculat de ISI și regăsit în JCR (Journal Citation Reports) se mai numesc și reviste cotate ISI – din stră­inătate, cu factor de impact foarte ridicat, la editurile cele mai prestigioase din lume în domeniu (American Chemical Society, Elsevier, Wiley, Oxford Press etc), are un Indice Hirsch – factor de impact  internațional al articolelor publi­cate – de 22, și 1.423 de citări în revistele internaționale cele mai importante.