Dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău ajunge pe masa judecătorilor Curții Constituționale. La termenul de marți, doi dintre inculpați au cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Codul Penal, din ordonanța de urgență a Guvernului privind activitatea ANAF și un alineat din Codul de procedură penală, care se referă la inspectorii fiscali detașați la parchete. „Admite cererile de sesizare a CURȚII CONSTITUȚIONALE formulate de către inculpații NEAMU BOGDAN MIHAI și BOARU CĂTĂLIN LIVIU. În baza art. 29 din Legea nr. 47/1992 dispune sesizarea CURȚII CONSTITUȚIONALE cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a următoarelor dispoziții legale: – art. 367 alin. (1) și (3) C. pen.; – art. 3 alin. (3) și (4), art. 4 alin. (9), (11) și (13) din O.U.G. nr. 74/2013 și ale prevederilor art. 172 alin. (10) și (12) din Codul de procedură penală; – art. 375 și art. 377 C. pr. pen.; – art. 248 din C. pen. din 1969, art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000. În conformitate cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, prezenta încheiere, însoțită de dovezile depuse de către părți, se va comunica CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI. Pronunțată în ședința publică din 25.04.2017. Amână cauza la 19 mai 2017 ora 11,30 pentru ca părțile să depună în scris un punct de vedere în conformitate cu disp.art.374 alin.5,6,7 cod pr. penală cu privire la probele contestate, necontestate și a căror administrare se solicită“, se precizează în minuta ședinței de judecată.
Cei doi ar fi nemulțumiți, printre altele, de raportul de expertiză efectuat în dosar, fiind contestată imparțialitatea inspectorului fiscal detașat la DIICOT. Mai exact, obiectul excepției îl constituie articole din Ordonanța de urgență nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative:
Art. 3 alin. (3) „În cadrul structurii centrale a Direcției generale antifraudă fiscală funcționează pe lângă structurile de prevenire și control Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico- financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști”.
Art. 3 alin. (4) „În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziția procurorului: a) constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii; b) investigații financiare în vederea indisponibilizării de bunuri; c) orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.”
Art. 4 alin. (9) „În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor economico-financiare, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor își vor desfășura activitatea în cadrul parchetelor, prin detașare”.
Art. 4 alin. (11) „Numirea inspectorilor antifraudă în cadrul Direcției de combatere a fraudelor se face prin ordin al președintelui Agenției, cu avizul vicepreședintelui Agenției care conduce Direcția generală antifraudă fiscală și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar detașarea acestora în funcții se face prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Agenției.”
Art. 4 alin. (13) „Detașarea încetează înaintea împlinirii perioadei prevăzute la alin. (12) prin revocarea din funcție dispusă prin ordin comun motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Agenției”.
De asemenea, obiectul excepției îl constituie art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală: ,,Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora.”
Acești inspectori antifraudă sunt detașați de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Public la parchetele de pe lângă instanțele de judecată în baza ordinului comun al Ministerului Public și Ministerului Finanțelor Publice nr. 343/C/222/ 2014, modificat prin ordinul comun nr. 397/C/236/2015, în acest mod fiind detașat și inspectorul, devenit specialist antifraudă, care a efectuat rapoartele de constatare din prezentul dosar.
Doar că astfel de aspecte au mai fost sesizate Curții Constituționale de avocatul fostului patron al Universității Cluj, Florian Walter, într-un dosar ce a vizat transferul a 15 fotbaliști de la clubul de fotbal U Cluj la Petrolul Ploiești, în luna iunie 2012. Mai exact, în mare parte este un copy-paste a sesizării trimisă pe masa judecătorilor CC printr-o decizie a Tribunalului Cluj în luna februarie 2017.
Reamintim că la termenul din martie, în procesul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău s-a adus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzați cei șase foști funcționari din Palatul Comunal, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat și imposibilitatea exercitării acțiunii penale invocată de inculpați.
Șase funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău, implicați în scandalul ștergerii unor datorii, au fost trimiși în judecată de DIICOT Buzău în luna august 2016, la un an de la demararea cercetărilor având la bază plângerea reprezentanților unei societăți comerciale, transmisă inițial Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cauza fiind declinată ulterior DIICOT, dar și o sesizare penală anonimă, transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău prin poștă, însoțită de o serie de documente-anexă. Sesizarea făcea referire la faptul că George Carmen Răileanu, funcționar public în cadrul Primăriei Buzău, și soția sa, Laura Răileanu, au completat în mod eronat și cu bună știință declarațiile de avere, prin omisiunea înserării în acestea a unor bunuri imobile pe care le dețineau în proprietate și, totodată, au înscris în respectivele declarații de avere venituri salariale necorespunzătoare realității faptice.
Reamintim că, pe 17 noiembrie 2015, un număr de 13 funcționari de la Direcția Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzați de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiați la sediul DIICOT Buzău. Ei au fost acuzați că ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 3.135.454, 76 lei, din care 36.595 lei reprezentând amenzi contravenționale șterse nelegal din sistemul informatic, și 3.098.859,77 lei reprezentând creanțe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău și de stat, neurmărite, neîncasate și neexecutate silit.