Municipalitatea buzoiană este pusă în fața unor decizii greu de digerat în urma deciziei Curții de Apel Ploiești, care a menținut suspendarea noii organigrame a Primăriei până în momentul în care instanțele de judecată se vor pronunța pe fondul problemei, respectiv legalitatea acestei organigrame, ridicate în fața judecătorilor de către reprezentanții celor 289 de polițiști locali care nu își mai regăsesc posturile în organizarea Palatului Comunal votată de consilierii locali la sfârșitul anului trecut. Întrucât judecarea acestei chestiuni poate dura luni întregi, sau chiar ani, până una-alta, reprezentanții Primăriei se văd nevoiți să-i păstreze în serviciu pe cei aproape 300 de polițiști locali și, în aceste zile, le caută însărcinări pe măsura pregătirii și competențelor, așa cum sunt ele prezentate în CV-urile acestora.
De altfel, în motivarea instanței de fond, Tribunalul Buzău, a deciziei de suspendare a hotărârii deliberativului local privind noua organigramă s-a făcut vorbire și despre „o aparentă nerespectare a prevederilor legale referitoare la oferirea în compensare a altor posturi, în contextul existenței unui număr de 140 de funcții publice vacante în organigrama supusă aprobării“, decizie care a luat în considerare și pagubele ce ar fi urmat pentru polițiștii locali, respectiv pierderea locului de muncă și, implicit, a sursei de venit.
Dintre cei 323 de polițiști locali disponibilizați la sfârșitul anului trecut, 34 au renunțat de bunăvoie și și-au găsit alte locuri de muncă, în timp ce unii dintre cei 289 vor fi angajați pe unul dintre cele 142 de posturi vacante din schema veche de personal a Palatului Comunal. „Am început să inventariem CV-urile tuturor polițiștilor locali. În situația în care organigrama este total blocată, am totuși o șansă: nu mai ținem examene pentru posturile disponibile în Primărie, 142 de locuri la nivelul zilei de luni, și, pe măsură ce vom identifica, acolo unde nu trebuie o pregătire extraordinară, vom lua și din polițiștii locali“, a declarat Constantin Toma, care a mai precizat că, deja, între 30 și 50 dintre aceștia vor putea fi încadrați pe posturi de casieri sau de operatori introducere date în computere. În schimb, decizia Curții de Apel va conduce către un efort bugetar de 3-4 milioane de euro pe care municipalitatea va trebui să îl facă prin păstrarea în schema de personal a celor 289 de oameni; efortul bugetar lunar pentru plata acestora se ridică la 250.000 de euro, ceea ce înseamnă 3 milioane de euro anual. Suma totală ajunge însă la aproape 4 milioane de euro, cu tot cu cheltuielile anexe, respectiv echipament, armament, carburant, concedii medicale ale angajaților etc.
Juridicul și Fondurile Europene, în plop
Sunt însă și posturi în Primărie care nu pot fi ocupate cu polițiști locali. Astfel, la departamentul Fonduri Europene sunt doar doi angajați, în sarcina cărora cade atragerea, numai anul acesta, a aproximativ 60 de milioane de euro. Primarul Constantin Toma spune că situația nu poate fi rezolvată prin externalizarea serviciului, astfel că municipalitatea se vede în situația să lucreze doar cu cei doi angajați: „S-a deschis Axa 4 pe Programul Operațional Regional, cu bani europeni. Avem doi oameni aici. Suma alocată municipiului Buzău este de 31,15 milioane de euro. Trebuie să atragem acești bani neapărat. Mai sunt încă vreo 30 de milioane de euro din diferite alte proiecte, cu finanțare de la Uniunea Europeană și confinanțare din partea noastră de doar 2%. Nu putem angaja oameni“, spune primarul.
În aceeași situație se află și Serviciul Juridic, unde puținii angajați nu pot asigura nici reprezentarea instituției în instanță și nici soluționa cele peste 700 de dosare pe Legea 10/2001, referitoare la restituiri de proprietăți: „Lumea este extrem de nemulțumită. În momentul de față, noi mai avem doar câțiva juriști, și aceia super-stresați, pentru că sunt foarte încărcați. Primesc inclusiv amenințări de toate felurile din partea buzoienilor, unele pe bună dreptate, pentru că nu poți să ai un dosar în lucru de 15 ani și să nu se întâmple nimic cu el“, a declarat Constantin Toma.
Cine plătește?
Paradoxul situației generate de suspendarea noii organigrame a Primăriei este, însă, cu totul altul. O decizie a Curții de Conturi îl face responsabil pe primarul în funcție cu recuperarea prejudiciului produs bugetului local al municipiului de angajarea celor peste 300 de polițiști locali de către administrația condusă de Constantin Boșcodeală. „Decizia Curții de Conturi merge mai departe. Eu sunt obligat să recuperez toate sumele cheltuite cu polițiștii locali angajați în plus, respectiv mi s-a impus, ca actual primar al Buzăului, să recuperez toate sumele, inclusiv pe trei ani în urmă. Deci aceste salarii și toate cheltuielile vor fi plătite de cei care i-au angajat ilegal. Decizia Curții de Conturi este executorie și o voi pune în practică“, spune Constantin Toma.
Numele persoanelor de la care trebuie recuperate respectivele sume se regăsesc tot în rapoartele și deciziile Camerei de Conturi Buzău: fostul primar Constantin Boșcodeală, fostul șef al serviciului Resurse Umane, Tiberiu Chiculescu, și fostul șef al serviciului Juridic, Roxelana Radu.
Cine se împăunează cu victoria de la Ploiești?
Ca în orice bătălie – chiar dacă de soarta ei nu depinde câștigarea războiului -, și în povestea de la Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești există învingători și învinși. La o primă strigare, învingători sunt polițiștii locali, care vor rămâne angajați ai Primăriei o bună bucată de timp. La cealaltă categorie, cei interesați îl trec pe primarul Constantin Toma, fără a lua în calcul că adevărații învinși sunt buzoienii care, în locul investițiilor pe care le așteaptă, vor trebui să accepte că aproximativ 4 milioane de euro vor fi tăiați de la proiectele de dezvoltare în fiecare an.
Și, ca în orice bătălie, să îi vedem și pe cei care vor cu tot dinadinsul să culeagă lauri. Primul este senatorul Partidului Mișcarea Populară Dorin Bădulescu, care, luni, a postat pe Facebook următorul text: „Din nou victorie!!! Astăzi Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat și a respins recursul formulat de Primarul Municipiului Buzău și CL Buzău împotriva hotărârii Tribunalului Buzău prin care se suspenda hotărârea de consiliu care conducea la concedierea a peste 300 de polițiști locali. Ca om care am fost implicat profesional, dar și moral în această bătălie nu pot decât să strig: s-a făcut dreptate! Regret că astăzi nu am putut să pledez în instanță cauza fiind obligat să fiu prezent la lucrările Senatului și doresc să mulțumesc echipei de avocați care a contribuit la această victorie și în special fratelui meu Andrei Bădulescu care astăzi a asigurat aparărea!“. Un gest explicabil, dat fiind că, la nivelul municipiului Buzău, targetul electoral principal al Partidului Mișcarea Populară la alegerile din 11 decembrie 2016 a fost constituit – în afara membrilor Partidului Național Liberal nemulțumiți de componența listelor PNL pentru Senat și Camera Deputaților – din polițiștii locali și familiile acestora.
Ne-a atras atenția, însă, o altă postare pe aceeași rețea de socializare, a unui alt avocat implicat în respectivul proces. „După multe ore de muncă, termene și dezbateri am reușit să câștigăm în mod definitiv prima luptă cu Primăria Buzău pentru menținerea locurilor de muncă a celor peste 300 de polițiști locali. Am pledat pentru apărarea drepturilor omului, pentru respectarea legii. Mulțumesc tuturor polițiștilor locali pentru că au avut încredere în mine ca avocat și mi-au dat ocazia să îi reprezint și să lupt pentru o cauză dreaptă“, este postarea avocatului ploieștean Oana Tănăsică. O postare care intră lesne la categoria „Dacă tăceai, înțelept rămâneai“, pentru că o simplă căutare pe Google a numelui distinsei reprezentante a Baroului Ploiești ne conduce direct către o anchetă realizată de jurnalistul de investigații Răzvan Savaliuc, intitulată „Marea familie a magistraților prahoveni“, în care se specifică faptul că mama Oanei Tănăsică, magistratul Elena Tănăsică, a funcționat – până pe 18 martie 2015, când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de pensionare – ca judecător la Curtea de Apel Ploiești, la Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, adică instanța unde s-a judecat procesul de marți.