Locatarii imobilelor cu risc seismic pot fi obligaţi, prin ordonanţă preşedinţială obţinută de la instanţă, să deschidă uşa angajaţilor Primăriei veniţi să facă măsurători în vederea consolidării, iar primarii vor putea să semneze decizia de evacuare temporară a unui locatar dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie, după ce acel locatar a fost notificat şi renotificat, dar nu a eliberat în termen locuinţa. Cel puţin aşa prevede un proiect de act normativ al guvernului Grindeanu, care a preluat proiectul pregătit în acest sens de Cabinetul Cioloş şi a stabilit modul de aplicare a acestuia. Aceasta pentru că autorităţile locale din România au depăşit şi cele mai sumbre aşteptări pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic ridicat şi au reuşit contraperformanţa de a nu finaliza nicio lucrare de execuţie/proiectare din programul stabilit pe anul 2016, deşi au avut un buget de cinci ori mai mare decât în anul anterior.
Primarul poate semna decizia de evacuare
Proiectul în cauză permite primarilor să semneze decizia de evacuare temporară a unui locatar dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie, după ce acel locatar a fost notificat şi renotificat, dar nu a eliberat în termen locuinţa. Decizia de evacuare va avea caracter executoriu de la data oferirii unei locuinţe de necesitate pentru cazare temporară pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. Astfel, locatarul în cauză va fi obligat să se mute într-o locuinţă de necesitate pusă la dispoziţie de primărie, banii pentru mutare şi plata chiriei urmând să fie alocaţi din bugetul local. Practic, locatarii mutaţi vor achita costul întreţinerii noii locuinţe, nu şi chiria, deoarece sunt mutaţi dintr-o locuinţă pe care o deţin în proprietate, nu în chirie.
În prealabil, proprietarii apartamentelor din astfel de blocuri vor fi obligaţi să permită intrarea în casă a autorităţilor pentru expertizare şi măsurători cadastrale necesare înregistrării imobilului în cartea funciară, precum şi pentru proiectare. Locatarii vor fi anunţaţi cu o lună înainte de sosirea autorităţilor, iar dacă refuză să primească vreo persoană, atunci autorităţile vor apela la instanţă, de unde se vor întoarce rapid cu ordonanţă preşedinţială a judecătorului, dată cu citarea părţilor, pentru evacuare. La rândul lor, primarii vor fi obligaţi să asigure locuinţe de necesitate.
Pe de altă parte, dacă Guvernul Cioloş voia să îi oblige pe proprietarii persoane fizice ca, la finalul lucrării de consolidare, să restituie banii alocaţi de la buget în maximum cinci ani, nu în 25 de ani, acum acest termen redus este prevăzut doar pentru consolidarea spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.
Nicio clădire cu risc seismic nu a fost consolidată la Buzău
Guvernul îşi justifică acţiunea în forţă prin faptul că se poate considera că, din punct de vedere al reducerii riscului seismic, situaţia actuală – în special a municipiului Bucureşti, cu numărul mare de clădiri înalte vulnerabile încadrate în clasa I de risc seismic, în comparaţie cu numărul redus de clădiri la care proprietarii au început lucrările de consolidare -, reprezintă o situaţie de criză, deoarece un seism major din sursa Vrancea va conduce, cu o mare probabilitate la un dezastru care va periclita relaţiile dintre factorii publici şi populaţie.
În prezent, în Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbuşire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de judeţe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri. În municipiul Buzău se află 41 de clădiri cu ,,bulină roşie”, respectiv încadrate în clasa I de risc seismic.
Dintre toate aceste peste 1.100 de clădiri, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri, cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din Bucureşti şi câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galaţi (60 apartamente), Ploieşti (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureş (20 apartamente) şi Hârşova (60 de apartamente).
Ce spun reprezentanţii guvernului
Vicepremierul Sevil Shhaideh declara, la Buzău, în ziua în care se împlineau 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, că, în fiecare an, Ministerul Dezvoltării alocă ,,sume considerabile” către autorităţile locale pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic, însă de fiecare dată gradul de absorbţie nu depăşeşte 10 la sută. Ea a mai spus că problema majoră în privinţa reabilitării clădirilor cu ,,bulină roşie” o constituie refuzul proprietarilor de a ieşi din imobil pe perioada consolidării, fapt pentru care lucrările sunt îngreunate foarte mult: ,,În fiecare an, Ministerul Dezvoltării alocă sume considerabile pentru autorităţile locale în vederea consolidării blocurilor cu risc seismic. De fiecare dată suntem dezamăgiţi pentru că gradul de absorbţie al acestui program nu depăşeşte 10 la sută din suma alocată. Din discuţiile cu autorităţile locale, în special cu cele din Bucureşti, pentru că cel mai mare număr de imobile cu bulină roşie se află în Bucureşti, problema majoră pe care o avem în accesarea şi consolidarea blocurilor se referă la refuzul proprietarilor de a ieşi din imobil pe perioada consolidării. Din aceste considerente, lucrările sunt îngreunate foarte mult, e destul de complicat să faci o lucrare de consolidare, mai ales pe interiorul clădirii cu locatarii în imobil. Şi anul acesta avem alocate 25 de milioane de lei pentru finanţarea clădirilor cu risc seismic, aşteptăm solicitările autorităţilor locale. Sunt nişte condiţii speciale de intrare în program pentru a le finanţa în vederea consolidării”, a spus vicepremierul.
La rândul său, premierul Sorin Grindeanu declara, cu aceeaşi ocazie, că ,,sunt foarte multe de făcut” la capitolul sistem de alertare şi intervenţie în cazul unui cutremur major, dar a precizat că într-o situaţie de urgenţă contează foarte mult şi spiritul civic.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, va merge, la sfârşitul lunii martie, în Japonia şi Coreea de Sud, pentru a se documenta cu privire la rezolvarea problemelor în ceea ce priveşte clădirile cu bulină dar şi la măsurilor impuse de autorităţi pentru educarea populaţiei. ,,Sunt chestiuni importante, am discutat şi cu primul ministru în acest birou, pentru că sunt 41 de locaţii în municipiul nostru cu acea bulină roşie, şi trebuie să facem ceva. Vom vedea la faţa locului, pe 29 martie, suntem invitaţi, împreună cu alţi nouă primari, de către Asociaţia Municipiilor din Japonia, Coreea de Sud şi China, şi vom pleca într-un schimb de experienţă, la Tokio, la Osaka şi la Seul, să vedem ce se întâmplă acolo, în oraşe care sunt mult mai evoluate decât suntem noi aici, cum au rezolvat ei problemele în timp”, a declarat, la Campus TV, primarul Toma.
El a mai spus, pentru sursa citată, că este conştient că se impune un program de alertare a populaţiei, însă este de părere că şi educaţia în acest sens este extrem de importantă: ,,Bineînţeles că sunt de acord că trebuie să avem un program inclusiv de alertare a populaţiei, dar şi de instruire, în situaţia în care s-ar întâmpla o nenorocire. Educaţia se face în ani de zile şi cred că ar trebui să înceapă tot din şcoală”.