Poate v-aţi întrebat cum de este posibil ca în România să se fure sute de miliarde de lei chiar sub nasul autorităţilor competente să descopere evaziunea fiscală.
Peste 50% din dosarele de criminalitate fiscală sunt deschise pentru sume mici şi foarte mici, care reprezintă în total doar 1% din paguba totală creată de evazionişti bugetului de stat. Fenomenul nu e nou, nu e specific României şi nu va dispărea niciodată.
Aproape că nu este zi în care să nu auzim că o reţea de evazionişti, care a păgubit bugetul de stat cu multe milioane, a fost descoperită de autorităţi. Deşi mai puţin spectaculoase, actele de evaziune fiscală comise de micii afacerişti (din lăcomie sau pur şi simplu pentru a-şi menţine business-ul pe linia de plutire) sunt mult mai des întâlnite şi, nu de puţine ori, uimesc prin ingeniozitate.
Însă, când vorbim despre prejudicii de aproape 400 de miliarde lei vechi – echivalentul a aproximativ 9 milioane euro – produse statului în doar şapte luni, lucrurile stau cu totul altfel.
Au reuşit acest lucru însă doi bucureşteni, soţ şi soţie, prin firme de distribuţie de produse agro-alimentare şi de băuturi alcoolice. Şi-au deschis puncte de lucru în mai bine de jumătate de ţară şi s-au pus pe treabă. Când afacerea începea să scârţâie, închideau firma sau declarau insolvenţă şi deschideau alta. Aşa au ajuns în comuna buzoiana Poştă Câlnău, unde au închiriat o fermă, mai departe de localitate. Localnicii îşi amintesc că era un du-te-vino permanent în halele unde funcţiona societatea respectivă, dat fiind că acolo ,,se făcea şi Vama“ În 2009, firma a intrat în insolvenţă, dar asta nu i-a împiedicat pe proprietari să continue nestingheriţi activitatea comercială. Ba chiar au înfiinţat puncte de lucru şi în alte judeţe. După şapte ani, s-a descoperit însă că în doar şapte luni, cei doi bucureşteni au dat un tun de câteva milioane de euro bune statului, printr-o singură firmă.
Cazul a intrat de curând în atenţia poliţiştilor de la investigarea criminalităţii economice, pentru evaziune fiscală.
La data de 6 martie, poliţiştii de investigarea criminalităţii economice, sub coordonarea procurorului de caz, au dispus continuarea urmăririi penale faţă de cei doi administratori.
Aceştia sunt bănuiţi că, în perioada mai – decembrie 2009, în calitatea de administratori ai societăţii, au aplicat pentru livrările en-gros efectuate prin cele 28 de puncte de lucru, în mare parte înfiinţate după intrarea în insolvenţă, măsurile de simplificare prevăzute de Codul Fiscal în cazul TVA, deşi nu îndeplineau condiţiile legale în acest sens.
„Astfel, în urma verificărilor efectuate la toate punctele de lucru a rezultat o valoare totală a vânzărilor de peste 206. 200.000 lei, operaţiuni economice care au fost recunoscute de partenerii reali de vânzări doar până la valoarea de aproximativ 73.000 lei, rezultând tranzacţii nerecunoscute sau care au fost înscrise în documentele de livrare cu date nereale, în valoare de aproximativ 206.300.000 lei. În acest mod, bănuiţii s-ar fi sustras de la plata către bugetul de stat a unor obligaţii în valoare de peste 39.160.000 lei“, se precizează într-un comunicat al IPJ Buzău.
Cele aproape 40 de miliarde lei vechi reprezintă doar TVA neplătită către stat.
Cei doi administratori sunt Cristina Amelia V. şi Adrian V. Tot în 2009, aceştia au înfiinţat o altă firmă, cu activitate principală „comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun“. Societatea a intrat în insolvenţă în acelaşi an. În 2015, Refalex Star SPRL, numit lichidator judiciar de Tribunalul Buzău în dosarul de insolvenţă, a scos la vânzare un teren aparţinând firmei respective, din centrul staţiunii Mamaia, vizavi de Hotel Mamaia şi Hotel Yaki, aparţinând cunoscutului fotbalist Gheorghe Hagi.
Terenul intravilan în cauză, cu o suprafaţă de 2.292 mp, situat în zona Pinguin, era evaluat la 1.081.700 de euro.
Numele celor doi bucureşteni apar în acţionariatul a cel puţin zece firme cu obiect de activitate identic.
Poliţiştii buzoieni continuă cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale şi pentru recuperarea prejudiciului.