Cum și-au bătut joc „doreii“ de la Rm. Sărat de vestigii arheologice, turnând asfalt pe E 85 fără să țină cont de vreo normă în construcții

Vali MARINESCU
Cristian IONESCU

 

•     În plus, au perforat pereții unor pivnițe brâncovenești cu țevi de apă și de gaze

   Drumul European 85, care leagă Muntenia de Moldova, ris­că să se surpe în orice moment pe tronsonul ce traver­sea­­ză municipiul Rîmnicu Să­rat. Miercuri noapte, un cra­ter format pe o porțiune de peste 20 de metri pătrați, care a înghițit un autoturism, a scos la iveală de sub asfalt ruine ale unor pivnițe construite în stil brâncovenesc, ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Dincolo, însă, de importanța arheologică a descoperirii, specialiștii spun însă că există un real pericol, zona fiind înțesată de astfel de tuneluri care pun  în pericol siguranța traficului rutier și nu numai, întru­cât există guri de aerisire fix sub șosea. În timp, structura s-a erodat, factorul uman adu­cându-și o contribuție impor­tantă, și poate ceda oricând.

   Gaura apărută din senin mă­soară aproximativ 5,50 me­tri lungime și peste patru me­tri lățime, afectând pe o su­prafață importantă o parcare amenajată aparținând Pri­mă­riei Municipiului Rm. Sărat. La baza craterului se pot observa straturi de cărămidă și câteva arcade ale unor beciuri. Zona a fost delimitată de autorități după incident, iar circulația a fost interzisă pe sensul de mers spre Buzău. Abia joi dimineață, mașina căzută a fost scoasă cu ajutorul unei macarale. Ulterior, anga­jați ai Muzeului Județean și ai Di­recției Județene de Cultură  au coborât în groapa formată în asfalt și au stabilit că ar putea fi vorba despre pivnițe brâncovenești, care ar putea re­pre­zenta un important punct de atracție turistică a zonei. Aceș­tia au transmis însă un mesaj de îngrijorare autorităților care trebuie să evalueze cu maximă prioritate zona.

 

Pivnițe brâncovenești din secolul XVII

  Directorul adjunct al Mu­zeu­lui Județean, arheologul Daniel Costache, a declarat pentru OPINIA că a ales să intre în craterul din centrul orașului Rm. Sărat, iar ceea ce a descoperit nu este deloc încurajator pentru autoritățile locale. Modul în care a fost turnat covorul asfaltic, fără a se asigura în vreun fel rezistența șoselei, și existența unor conducte de gaz și apă care au perforat pereții pivnițelor pot fi considerate decizii irespon­sabile, ce pot duce la apariția unor noi astfel de cratere în zonele circulate. 

    „Am ales să intru pe proprie răspundere în interiorul acelui crater, alături de un consilier de la Direcția de Cultură, pentru a vedea exact despre ce este vorba. Am descoperit niște pivnițe, care după tehnicile de construire datează din a doua jumătate a secolului 17. Este vorba despre ziduri de cărămidă cu arcade ridicate din 5 în 5 metri. Se pare că mașina care a căzut în crater  s-a poziționat exact între arcade. Cel mai probabil aceste pivnițe au legătură cu Palatul Brâncovenesc din Rm. Sărat, în acea perioadă fiind niște dependințe obișnuite“, a declarat arheologul Daniel Costache.

 

Conducta de gaz a spart zidăria pivnițelor

 

Directorul adjunct al Mu­zeului Județean vorbește des­pre problemele pe care le-au creat amplasarea conductelor de utilități. Acesta spune că, în mod normal, înainte de orice intervenție, autoritățile ar fi trebuit să anunțe Muzeul Jude­țean, care ar fi făcut o verifica­re arheologică și s-ar fi că­utat cea mai bună soluție de asfal­tare. Lucrul acesta nu s-a întâmplat însă, lucrările fiind efectuate într-un stil hei-rupist și fără un minim interes pentru efectuarea unei lucrări care să respecte normele în construcții.

„Odată intrat în acest cra­ter, care are o dimensiune de 5,5 m / 4,10 m, am constatat că pivnița se prelungește cel puțin 10 metri către vest, apoi s-a produs o colmatare naturală din cauza trecerii timpului. Spun asta pentru că se vede că zidăria continuă chiar dacă nu mai există acces. Nu știu când s-a realizat asfaltarea, dar pot spune că există posibilitatea să mai avem astfel de surprize, să se producă și alte cratere pentru că șoseaua a fost construită direct pe aceste pivnițe, fără a se lua măsuri de consolidare. Mai mult, pe partea dreaptă a orașului, cea cu blocurile, am descoperit o conductă mare de gaz, care, pentru a fi trasă, s-a spart zidăria pivnițelor. Nu știu dacă cei de la Gaze și-au dat seama ce se află exact aco­lo, dar cu siguranță au realizat că există o construcție“, a declarat arheologul Daniel Cos­tache.

   Potrivit aceleiași surse, s-a descoperit și o infiltrație masivă de apă.

   „O altă problemă care ar putea pune în dificultate autoritățile o reprezintă o infiltrație pe care am descoperit-o pe partea de nord, pe unde trece rigola orașului. Este vorba des­pre o infiltrație similară cu cea pro­dusă dacă te-ar inunda vecinul câteva zile. Faptul că se știa despre existența acestor pivnițe ar putea fi dovedit și prin existența unor guri de aerisire, vreo 3-4, păstrate chiar pe Euro 85 și altele pe trotuar“, a mai adăugat directorul adjunct al Muzeului Județean Buzău.

 

Traficul rămâne deviat

  Pivnițe brâncovenești de acest fel au mai fost desco­perite la Merei și Nenciulești. Importanța descoperirii e deose­bită, fiind vorba despre completarea unor informații de interes istoric despre Râmnicu Să­rat, în plus acele vestigii conservate corespunzător și cercetare pot reprezenta un important punct de atracție turtistică a zonei.  

  Reprezentantul Muzeului Județean a precizat că nu este exclus ca DN 2 (E85) să fie afectat mult mai mult în viito­rul apropiat sau mai îndepăr­­tat. De aceea, recomandarea spe­cialiștilor a fost ca pe un spațiu de minim 100-150 de metri să fie făcute prospecțiuni pentru determinarea extinderii structurilor subterane identificate.

  Între timp, autoritățile rutiere au luat decizia ca, din cauza surpării din centrul municipiului Râmnicu Sărat, traficul rutier să se desfășoare astfel: pe sensul de mers Foc­șani-Buzău, circulația auto­vehiculelor va fi deviată pe străzile Dorobanți și Digului, iar dinspre Buzău către Foc­șani, autovehiculele vor circula pe DN 2, pe benzile aferente sensului de mers respectiv.

 

Cine îl despăgubește pe proprietarul mașinii avariate?

Autovehiculul înghițit de groapa apărută în asfalt a fost serios avariat, dar deocamdată, autoritățile nu s-au pronunțat cu privire la despăgubirile pe care proprietarul mașinii trebuie să le primească.

„Vă dați seama cum e să par­chezi mașina și să te tre­zești că nu mai e? Mașina are spar­tă luneta din spate și caro­seria este foarte zgâriată. Sincer, nici nu știu ce să fac pentru evaluarea pagubelor. Am vorbit la Primărie, iar de acolo   mi-au zis că deocamdată natura e de vină pentru această calamitate. De la Acvaterm au zis că țeava nu e spartă, deci nu de la ei ar fi problema. Probabil de la asigurări o să vină un evaluator sau vom ajunge la judecată“, spune Gabriel Leu (37 de ani), proprietarul mașinii avariate, citat de adevărul.ro

   „Vom vedea și cum se vor pronunța cei de la Muzeu, dacă are valoare istorică, dacă vor fi porțiuni ce trebuie puse în valoa­re arheologică. În privința despăgubirii, i-am spus proprietarului că trebuie investigat și să vedem cine este vinovat. Fără îndoială vom apela la juriști și vom vedea cum poate fi despăgubit“, a declarat Sorin Cârjan, primarul din Râmnicu Sărat.

 

Hrube cu dublu rol, de refugiu și de ascunzătoare, în caz de pericole

Din primele date rezultă că în zona în care s-a prăbușit carosabilul, cu sute de ani în urmă existau mai multe conace boierești ale unor negustori evrei. Potrivit experților, sub municipiul Râmnicu Sărat s-ar afla o rețea complexă de tuneluri contruite în Evul Mediu, care avea rolul de refugiu în caz de război. Des­coperiri similare s-au făcut imediat după cutremurul din anul 1977. Autoritățile de la acea vreme au preferat însă să îngroape ruinele.

   „Documentul din 9 septembrie 1439 consfințește o poziție privilegiată a Râmnicului, cea de punct vamal. Vama de la Râmnicu Sărat, ultimul târg al Țării Românești la granița cu Moldova, va fi menținută în toată perioda Evului Mediu timpuriu. (…) Târgul medieval era constituit, ca peste tot în Europa, din vatra târgului, cu prăvălii adunate, case, curți și mici grădini, hotarul târgului cu terenuri de cultură, precum și ocolul, cuprinzând mai multe sate (apud Constantin C. Giurescu). Vatra târgului era înconjurată de șanțuri și era străbătută de hrube cu dublu rol, de refugiu și de ascun­zătoare, în caz de pericole. Un asemenea subteran unește fosta Mănăstire a grecilor, actuala Biserică «Adormirea Maicii Domnului», de Biserica Câța, fapt confirmat de des­coperiri arheologice. Un alt subteran a fost direcționat probabil spre actuala albie a Râmnicului, cu puncte de refugiu pe colina de la Cetățuia sau spre Dealurile Toplicenilor“, se precizează în lucrarea „Slam Ramnic, Repere culturale și istorice“, semnată de publicistul Dorin Ivan.