Din cauza a trei depozite de deşeuri neînchise din judeţul Buzău, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană, la Curtea de Justiţie a UE, şi riscă sancţiuni economice usturătoare de la Comisia Europeană. Este vorba despre depozitul de deşeuri menajere Nehoiu, depozitul de deşeuri periculoase al SC Rafinăria Venus Oilreg SA Râmnicu Sărat şi depozitul de deşeuri periculoase SC Fermit SA Râmnicu Sărat. Aceste trei depozite fac obiectul scrisorii de punere în întârziere suplimentară privind aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE, cu menţionarea riscului declanşării procedurii de infringement pentru încălcarea obligaţiilor comunitare. Această scrisoare reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia Europeană având rolul de autoritate de investigare.
În pofida avertismentelor repetate primite de la CE, autorităţile nu au reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Întrucât pentru remedierea acestei situaţii nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităţilor române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate care, deşi nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu. S-au înregistrat unele progrese, dar pentru 68 de depozite de deşeuri măsurile necesare de remediere şi închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia a chemat autorităţile române în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.
La cele trei depozite din judeţul Buzău, comisarii de mediu au efectuat mai multe controale, ultimul control tematic fiind efectuat în luna septembrie 2016.
Depozitul neconform de deşeuri municipale Nehoiu este amplasat în localitatea Chirleşti, punctul Valea Rea, ocupă o suprafaţă de 0,1 ha şi are activitatea sistată din data de 16 iulie 2009. De atunci, autorităţile oraşului se chinuie să închidă platforma. În prezent, deşeurile de pe raza localităţii Nehoiu sunt colectate de Serviciul Public de Salubritate al Primăriei Nehoiu, conform autorizaţiei de mediu deţinute, şi transportate în vederea eliminării la depozitul conform din localitatea Gălbinaşi, conform contractului deţinut. Încă de acum şapte ani, APM Buzău a remis Primăriei Nehoiu o notificare cu program de conformare, pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii de depozitare. În 2010, Depozitul Nehoiu a fost preluat de la Primăria Nehoiu de către Consiliul Judeţean Buzău, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Buzău“ (SMID) din care făcea parte şi „Închiderea depozitului neconform Nehoiu“. Prin SMID, lucrările de închidere şi ecologizare ale depozitului urmau să fie finanţate din fondurile POS Mediu-Axa 2, dar proiectul a picat.
În 2015, Primăria Oraşului Nehoiu, s-a retras, la cerere din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ECO BUZ~U 2009“ şi a reluat procedura de închidere conformă a depozitului neconform Nehoiu. „Astfel, Primăria Nehoiu a eliberat certificatul de urbanism nr. 2/12.01.2016 în scopul închiderii depozitului neconform Nehoiu (valabil 12 luni de la data emiterii) şi a obţinut de la APM Buzău Decizia Etapei de Evaluare Iniţială nr. 21/17.02.2016 pentru proiectul «Închidere depozit neconform Nehoiu» în sat Chirleşti, oraş Nehoiu, jud. Buzău“, se precizează într-o informare a Gărzii de Mediu Buzău către Colegiul Prefectural.
În ultima perioadă, Consiliul Judeţean Buzău a reluat demersurile de a iniţia procedura de implementare a unui nou proiect SMID cu accesare de fonduri POIM 2014-2020, astfel că pe 12 septembrie, Consiliul Local Nehoiu a aprobat readerarea Oraşului Nehoiu la ADI „ECO BUZăU 2009“, în vederea implementării proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Buzău“. Însă, în acest moment demersurile sunt blocate, fiind aşteptată deblocarea fondurilor pe POIM.
Fosta rafinărie de la Rm. Sărat, bombă ecologică cu ceas
Un alt depozit neconform pentru deşeuri industriale periculoase este cel al fostei rafinării VENUS OILREG de la Râmnicu Sărat, amplasat pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat şi care deţine reziduuri de la regenerarea uleiului uzat. Proprietarul iniţial, SC VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat, societate aflată în faliment, are activitatea sistată din anul 2002. În 2011 a fost elaborat un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea depozitului, efectuat de SC ENVIROSET SRL Brăila, termenul estimat pentru închiderea depozitului fiind 31 decembrie 2023, iar în 2014 Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a stabilit obligaţiile de mediu ce revin SC RAFIN~RIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat.
Depozitul neconform pentru deşeuri industriale periculoase se întinde pe o suprafaţă de 6,2 ha, iar proprietarul actual este SC REMAT METAL MASTER SRL, care a cumpărat în data de 20.11.2015 de la SC RAFIN~RIA VENUS OILREG SA, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă – avocat Pătru Ion Cristian, parte din active, inclusiv depozitul neconform de deşeuri periculoase.
La finalizarea contractului de vânzare-cumpărare a activelor, APM Buzău a stabilit, încă de la sfârşitul lui 2015, obligaţiile de mediu pentru noul proprietar, dar acestea nu au fost respectate, motiv pentru care SC REMAT METAL MASTER SRL a fost sancţionată la ultimul control, cu amendă contravenţională, conform legislaţiei în vigoare, pentru că nu a efectuat monitorizarea factorilor de mediu (apelor de suprafaţă şi a apelor subterane) la termenele impuse, conform obligaţiilor de mediu avute.
Anul trecut, dintr-un rezervor, posibil fisurat, s-au scurs cantităţi importante de reziduuri petroliere, poluarea punând autorităţile în alertă.
Primăria Rm. Sărat, responsabilă de închiderea depozitului de azbest al Fermit SA
Al treilea depozit neconform pentru deşeuri industriale periculoase este cel al SC FERMIT SA Râmnicu Sărat, amplasat pe malul stâng al râului Rm. Sărat, pe un teren al Primăriei municipiului Râmnicu Sărat, şi care deţine deşeuri industriale cu conţinut de azbest. Închiderea depozitului era prevăzută a se finaliza la 31 decembrie 2019, conform proiectului tehnic.
Proprietarul actual al depozitul de deşeuri periculoase este Primăria Municipiului Râmnicu Sărat care, printr-o decizie de transfer din septembrie 2011, a preluat acordul de mediu deţinut de SC Fermit SA, societate care monitorizează prin foraje calitatea apei de suprafaţă.
Primăria Râmnicu Sărat a încercat accesarea de fonduri UE prin ADR, dar proiectul a fost considerat neeligibil. În această perioadă, Primăria caută alte soluţii de finanţare în vederea închiderii depozitului. Conform ultimelor declaraţii ale conducerii primăriei, aceasta intenţionează accesarea de fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Axa Prioritară 3-Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, la acest moment axa nefiind deschisă.
Dacă nu se finalizează într-un timp cât mai scurt lucrările de închidere ale celor trei depozite, există mari riscuri ca României să i se aplice sancţiuni economice cu costuri foarte mari.