Deşi toate informaţiile dădeau ca sigur un prim verdict pentru fostul primar al Buzăului, Constantin Boşcodeală, în dosarul „Orizont“, la începutul acestui an, iată că nu este aşa. La termenul de marţi, judecătorii Tribunalului Dâmboviţa au dictat o nouă amânare în proces, pentru data de 10 martie, pentru administrare de probe. Este a treizecea amânare dată de judecători de la punerea pe rol a cauzei, în data de 30 mai 2014.
În luna decembrie a anului trecut a ajuns la dosar şi ultimul document necesar pentru pronunţarea pe fond a cauzei, document aşteptat încă din primăvara anului trecut. Este vorba despre raportul de expertiză evaluare bunuri imobile, care a fost depus la data de 6 decembrie, astfel că la termenul din 8 decembrie, instanţa a decis să amâne judecarea cauzei pentru 13 ianuarie, dată până la care părţile să ia cunoştinţă de conţinutul raportului şi să fie ulterior depuse, eventual, şi contestaţii, dar dosarul a fost amânat iar pentru 7 februarie, pentru a se lua cunoştinţă de obiecţiunile formulate de către inculpaţi la raportul de expertiză tehnică judiciară, în specialitatea evaluare bunuri imobile, cadastru şi agronomie.
Potrivit unor surse, procurorii DNA cer pedeapsă maximă prevăzută de Codul Penal pentru fapta pentru care Boşcodeală a fost trimis în judecată, respectiv 7 ani de puşcărie.
Fostul primar al municipiului Buzău, Constantin Octavian Boşcodeală, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pe 30 mai 2014, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren de la ieşire din municipiul Buzău spre Mărăcineni, din domeniul public al statului în cel privat. În acelaşi dosar a mai fost trimisă în judecată Viorica Stana, care la data faptelor era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, precum şi Trandafir Nicolae, care la acea dată era director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău, fiind acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Deşi un Ordin al Prefectului se referea la suprafaţa de 33 ha, de la intrare în oraş, lângă calea ferată, aparţinând fostului izlaz, administrată de S.C. SERIBUZ SA, Primăria Municipiului Buzău – prin Constantin Boşcodeală (ca primar) – a preluat, la data de 19.11.2001, cu avizul Vioricăi Stana – director O.C.A.O.T.A. Buzău şi al Elenei Ştefan – reprezentant A.D.S (decedată) – o suprafaţă de aceeaşi mărime, însă nu de la S.C. SERIBUZ SA, ci de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău – reprezentată de Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament. Primăria Municipiului Buzău a obţinut astfel, o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (aşa cum s-a şi întâmplat în realitate) şi nu într-o zonă cu potenţial economic scăzut. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni