Cunoscut executor judecătoresc din Buzău în atenţia DNA după ce a încercat să pună mâna ilegal pe o parte din muntele Penteleu

  • Miza 25 de hectare de pădure drept cheltuieli de executare a Academiei Române

   Procurorii anticorupţie sunt pe cale să desluşească iţele unei alte afaceri dubioase cu peste 2.000 de hectare cu păduri de la Siriu. Este vorba despre suprafaţa de teren forestier pe care Academia Română a fost obligată să o cedeze unui avocat din Ploieşti drept onorariu de succes în procesul pe care aceasta l-a câştigat în dauna Obştei Moşnenilor din Nehoiu, Gura Teghii şi Siriu, proces despre care OPINIA a relatat anul trecutpe larg.

   Un cunoscut executor judecătoresc buzoian care a încercat să-şi însuşească ilegal 25 de hectare de pădure din domeniul forestier Penteleu, aparţinând Academiei Române, cu titlul de „cheltuieli de executare silită“, este anchetat de DNA pentru abuz în serviciu.

   Întreaga poveste cu iz penal începe după ce un avocat din Ploieşti, care a reprezentat ­Aca­demia Română în mai multe procese, a încercat să rupă din patrimoniul forului nu mai puţin de 2.700 de hectare de pădure, în baza unor clauze abuzive strecurate în contractul avocaţial. Angajat chiar de avocatul cu pricina, Lucian Pitaru, să-i recupereze un „onorariu de succes“, executorul Adrian Porojnicu, din Buzău, nu s-a dat în lături. Miza a fost 25 hectare din pădurile Academiei Române, atât cât a considerat executorul că reprezintă cheltuielile de executare silită. Numai că manevra nu i-a reuşit, iar procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) îl anchetează acum pe executor pentru abuz în serviciu. Surse judiciare au confirmat pentru ,,Adevărul” că, printr-o ordonanţă din 7 septembrie 2016, procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA au deschis dosarul nr. 685/P/2016 împotriva exe­cutorului judecătoresc Adrian Porojnicu, pentru comiterea faptei de „abuz în serviciu în modalitatea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine ori pentru altul“. În acest dosar vor fi chemaţi să dea explicaţii şi mai mulţi funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi ­Pu­blicitate Imobiliară Buzău, care l-au ajutat pe executor să dezmembreze ilegal o parte din muntele Penteleu, domeniu forestier deţinut de Academia Română.

Clauza abuzivă de 6 milioane de euro

   Mai exact, este vorba despre o clauză neinspirată, strecurată într-un contract parafat în urmă cu mai bine de zece ani de fosta administraţie a ­Aca­demiei Române, o prevedere din contractul de asistenţă juridică nr. 28/27.07.2006 încheiat între Fundaţia „Patrimoniu” a Academiei, prezidate pe atunci de Ionel Haiduc, şi Cabinetul de Avocatură „Lucian Pitaru” din Ploieşti, înţelegere ce a avut ca obiect reprezentarea Academiei Române în faţa instanţelor de judecată în procesul de revendicare a fondului de pădure Penteleu, din Munţii Buzăului. Obligaţia de plată la care Academia Română s-a angajat, în 2006, în schimbul asistenţei juridice, este o creanţă între timp recunoscută de instanţe cu autoritate de lucru judecat, însă părţile nu au ajuns la un acord pentru plata onorariului de succes cuvenit cabinetului de avocatură, în condiţiile în care acesta din urmă s-a achitat cu brio de angajamentul asumat prin contractul de asistenţă juridică, Academia câştigând irevocabil procesul de restituire a celor peste 13.500 hectare de pădure, domeniu ce îi fusese donat, prin testament, de surorile Maican.

   După ce, timp de un deceniu, a plătit Cabinetului de ­Avo­catură „Lucian Pitaru”, conform clauzelor contractului de asistenţă juridică nr. 28/27.07.2006, un onorariu avo­caţial fix de 5.000 euro/ lună (aproximativ 650.000 euro în zece ani), Academia Română s-a văzut nevoită să achite pe deasupra şi un onorariu de succes, o cotă procentuală de 15% din întinderea drepturilor câştigate în instanţa în procesul de revendicare, adică 2.012 hectare de pădure. Imediat după câştigarea procesului, ­avo­catul ploieştean a demarat procedurile de executare silită a Academiei Române. Întrucât clauzele din testamentul surorilor Maican, prin care fondul Penteleu a fost donat Academiei Române, nu ar permite instrăinarea domeniului, contravaloarea onorariului de succes a fost transformată, din hectare în bani, astfel încât cei 20.120.000 metri pătraţi de teren forestier ar fi devenit, spun surse din interiorul Aca­demiei, 6.104.400 euro.

   Academia a Română a contestat executarea silită iar, la un moment dat, procesul aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele a fost suspendat la ­ce­rerea părţilor, însă, în aprilie 2016, s-a reluat judecarea cauzei. Între timp însă, o sesizare ce vizează modul în care avocatul Pitaru înţelege să-şi ceară partea din pădurile Aca­demiei, a ajuns în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel că, în luna octombrie a anului trecut, la solicitarea ­avo­catului Academiei Române, Judecătoria Pătârlagele a suspendat judecarea contestaţiei la executarea silită până la soluţionarea dosarului penal.

25 hectare de pădure, contravaloarea cheltuielilor de executare

   Noua conducere a Academiei Române, aleasă în aprilie 2014, a blocat definitiv contractul cu Lucian Pitaru. Acesta a fost momentul în care a intrat în scenă executorul judecătoresc Adrian Porojnicu. În iulie 2014, Lucian Pitaru a obţinut în instanţă executarea silită a Academiei Române. La solicitarea executorului judecătoresc Adrian Porojnicu, care a pretins că reprezintă Academia Română, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău a avizat ilegal documentaţia cadastrală pentru dezmembrarea a 2.060 hectare de vegetaţie forestieră, de pe raza comunei Gura Teghii, în valoare de circa 7 ­mi­lioane de euro, pentru punerea în posesie a lui Pitaru. Astfel, avocatul  a vrut să înhaţe 15% din întreaga suprafaţă de pădure revendicată, deşi Aca­demiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, fapt recunoscut chiar de Pitaru. În plus, cu de la sine putere, executorul ar fi decis dezmembrarea suplimentară a unei suprefeţe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită.

OCPI Buzău a recunoscut abuzurile

   Ulterior, la solicitarea Aca­demiei Române, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând, practic, abuzul comis de funcţionarii săi.

   Adrian Porojnicu, scrie adevărul.ro, ar fi apelat la doi funcţionari de la cadastru: Olimpia Bădicu, şef serviciu în cadrul OCPI Buzău, şi Ionel Morteciu, inspector de specia­litate. Astfel, la cererea lui Porojnicu, înregistrată la OCPI Buzău la 16 iulie 2014, Ionel Morteciu a avizat, iar Olimpia Bădicu a aprobat, documentaţia cadastrală întocmită de firma Miratop SRL, fără a exista un act legal prin care dezmembrarea să poată fi efectuată. Atât cererea de dezmembrare, cât şi declaraţia privind suprafaţa de pădure vizată au fost semnate de Adrian Porojnicu fără acordul Academiei Române. Despre dezmebrarea făcută ilegal de OCPI Buzău, Academia Română a luat la cunoştinţă în august 2014. Reprezentanţii Academiei au făcut cerere de revocare a dezmembrării, iar OCPI Buzău, care era în culpă, a aprobat-o imediat. De altfel, Olimpia Bădicu, şefa Serviciului dezmembrări, a recunoscut că a avizat lucrarea „fără să ­ve­rifice şi să solicite actele care să justifice dezmembrarea numărului cadastral 20597, aşa cum prevede Ordinul 633/2006“, potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro.