Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive şi în ami­ntirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „Fotografia este realizată în anul 1933 şi surprinde Piaţa Palatului Comunal, noaptea. Deasupra mulţimii, între acoperişurile Palatului (1899-1903) şi Complexului Sava Gerota (dat în folosinţă în octombrie 1927), în zona Hotelului «Coroana>, era întinsă o sârmă specială din oţel pe care face echilibristică un atlet, care a primit autorizare pentru un astfel de spectacol. Ineditul moment a strâns, după cum se vede, o mulţime de curioşi, aşa după cum se va întâmpla şi în zilele noastre, la spectacole şi alte manifestări, ca să  nu mai vorbim de întâmpinarea Anului Nou”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.

   Se observă faţada hotelului cu cele trei niveluri distincte – parterul cu spaţii comerciale (numite la acea vreme prăvălii), cele două etaje ale hotelului, mansarda şi acoperişul specific (preluat ca element de arhitectură pentru construcţiile ce au fost gândite a se realiza, de o parte şi alta a Palatului Comunal şi incluse în Planul de sistematizare din 1935, cu ­modi­ficări în 1939 şi apoi, în altă ­vi­ziune, după 1945).

   „În continuarea hotelului se observă clădirea cu locuinţe la cele trei etaje şi prăvălii diverse la parter (în 1960 încă mai funcţiona aici şi un magazin ­Ali­mentara), demolat pentru noile blocuri care se vor ridica  după 1960, obturându-se vederea Hotelului «Coroana> unde, după 1945, vor funcţiona Casa raio­nală de Cultură, o vreme şi birouri ale Muzeului raional, ce-şi avea sediul pe strada Unirii şi cu grădină de vară, existentă şi după 1970. Spaţiul a mai găzduit secţiile de copii şi muzicală ale Bibliotecii raionale (azi Biblioteca jude­ţeană «Vasile Voiculescu>) şi biblioteca Cooperaţiei meşteşu­găreşti, gestionată în acel timp de doamna Suditu.

   Sub geamurile deschise de la etajul II este firma pe care scrie „Hotel Coroana”. În fundal, estompată de lumina becurilor, este clădirea Hotelului, cu sală de teatru şi cinematograf, Moldavia (dat în folosinţă în anul 1866, demolat după cutremurul din 4 martie 1977, aici fiind acum un campus bancar)”, mai precizează istoricul Valeriu Nicolescu.