Un fost candidat importat la Buzău pentru a deveni senator l-a turnat la Securitate pe regizorul Dan Chișu

   Consiliul Național pentru Stu­dierea Arhivelor Securității (CNSAS) îl acuză pe Daniel George Tudor, fostul vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), că a colaborat cu Securitatea în anii ’80, când era ghid turistic la Automobil Club Român (ACR). Daniel Tudor este fostul soț al ex-senatoarei de Bu­zău Doina Tudor, trimiși împreună în judecată de DNA într-un dosar de luare de mită, aflat pe rolul Tribunalului București. De altfel, și Daniel Tudor a candidat în 2004 la Buzău, tot pentru un post de  se­na­tor.

   Cei doi sunt judecați acum că ar fi cerut mită trei milioane de euro de la un om de afaceri pentru a ignora în totalitate constatările unui control al ASF la firma res­pectivă. În final s-au ales doar cu 300 de mii de euro, în trei tranșe.

Ținta principală – grecii și turcii

   Potrivit cercetătorilor de la CNSAS, Daniel George Tudor es­te titularul a două dosare de Fond, în primul dintre ele fiind recrutat în 1980, pe când era ghid pentru limbile franceză și engleză în cadrul ACR.

   Daniel Tudor ar fi fost recrutat de Direcția a III-a a Securității, serviciul 7, „pentru suprave­ghe­rea operativă a reprezentanților fir­melor de turism străine, precum și a turiștilor străini cu care venea în contact“.

   Ținta principală erau atunci pentru ghidul turistic care avea să devină, peste ani, vicepreșe­­dinte al ASF, cetățenii greci și turci.

   Un ofițer de Securitate, căpi­­ta­­nul Nicolae Ursu, a arătat într-o notă că, înainte de a-l recruta pe Tudor, l-a vizitat chiar la el acasă, în vederea „cunoașterii perso­nale“.

   Angajamentul în cazul acestui prim dosar ar fi fost semnat de Daniel Tudor pe 27 septembrie 1980, cu pseudonimul „Dan“.

   Conform raportului întocmit după recrutare, datat 30 septembrie1980, Tudor a relatat „din proprie inițiativă noi aspecte de interes operativ“, scrie digi24.ro.

   În același document, depus la dosar de CNSAS, se mai arată că „în prezent, informatorul se află în verificări pentru clarificarea unei sesizări din care rezultă că intenționează să procure un pașa­port fals contra sumei de 3.000 de dolari“.

Tot ce afla de la românii din Diaspora, Tudor raporta la Secu

   Al doilea dosar de la Securita­te al lui Tudor privește perioada când acesta a locuit în Belgia, după emigrare.

   „După scoaterea sa din rețea și emigrarea sa în Belgia, prin căsă­torie, titularul a fost menținut în contactul organelor de Securitate, iar începând din 1983 a furnizat materiale olografe semnate cu numele conspirativ «Georges», fiind reactivat și inclus oficial în rețeaua informativă a Direcției a III-a în anul 1986“, se arată în cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București.

   Șeful Securității, generalul Iulian Vlad, a dat personal un ordin pentru reincluderea lui Tudor în rețeaua informativă a Direcției a III-a, „după o analiză la nivelul conducerii direcției“.

   Căsătoria lui Tudor cu o  străină, K.A., a fost aprobată și facilitată de Securitate.

   „Unitatea noastră opinează că cererea de căsătorie a sus-numi­ților să fie rezolvată favorabil, existând interese operative“, se arată într-o notă semnată la 16 august 1983 de căpitanul Constantin Mocanu.

   După sosirea la Bruxelles, Da­niel George Tudor ar fi fost contac­tat de mai mulți români din exil și întrebat de situația unor cunoș­tințe care nu reușeau să plece din țară. Tot ce afla de la românii din diaspora, Tudor ar fi raportat în țară, potrivit CNSAS.

   Astfel, el ar fi relatat securi­tății că un român stabilit în Ame­rica a amenințat cu un protest în fața ambasadei Republicii Socia­liste România  (RSR)  de  la  Wa­shing­ton, că, într-o seară, televi­ziunea belgiană a difuzat un reportaj de o oră în care „se denigra țara pe plan politic și economic“, precum și despre o angajată a Maxitours (firmă belgiană de turism) care ar fi fost contactată de o echipă de jurnaliști locali care doreau să organizeze un voiaj în România pentru a face o vizită la Cluj Doinei Cornea.

Cum l-a turnat pe „prietenul“ Dan Chișu

   „Georges“ ar fi dat mai multe note informative și despre fostul său coleg, regizorul Dan Chișu, delegat în iunie 1987 la firma Nouvelles Frontieres. Într-unul dintre aceste documente, Daniel Tudor se arată nedumerit că Dan Chișu a obținut cetățenia franceză după numai o lună de la „o căsătorie de conveniență“ și i-a făcut o caracterizare nu tocmai măgulitoare.

   Referitor la aceste aspecte, regizorul Dan Chișu a declarat, pentru News.ro, că nu a obținut cetă­țenia franceză după o lună, ci după șase.

Chișu: „Era un personaj dubios“

   În plus, despre Daniel Tudor, Chișu a spus că „pe atunci era mă­gulitor cu mine, deși nu eram prieteni la nivelul la care insinua el“.

   „Era un personaj dubios, avea foarte mulți bani. Nu eram foarte buni prieteni. După Revoluție ne-am revăzut o singură dată pe un ponton, nici nu cred că ne-am salutat. Nu este prima dată când găsesc în dosarele Securității referiri despre mine“, a spus Dan Chișu.

   O altă notă informativă a lui Tudor privea o ghidă ONT care urmărea să se căsătorească cu un cetățean francez.

   Conform rapoartelor Securității, între 20 decembrie 1983 și 20 februarie 1984, ofițerii de legătură au avut șapte întâlniri cu „Georges“, acesta furnizând 13 materiale informative.

   Oficial, Tudor a fost recrutat „în scopul penetrării firmei turistice belgiene Maxitours pentru contracararea acțiunilor ostile desfășurate de Victor“, se mai arată în cererea de chemare în judecată, fără a se preciza însă identitatea lui „Victor“.

Securitatea, mulțumită de activitatea informatorului Dan Tudor

   Pe 22 august 1986, informatorul „Georges“ a fost preluat de maiorul Traian Pascu, „care a obținut șapte note scrise și a relatat verbal alte informații de interes operativ, fiind înregistrate pe bandă magnetică“, se arată în documentele de la CNSAS.

   Securitatea i-a făcut și o serie de caracterizări lui Daniel George Tudor: „Este un element corect, atașat de organele de Securitate. Este punctual la întâlniri și își le­gendează corespunzător deplasă­rile și timpul cât absentează“ și „este discret, penetrant, apreciat în cercul său de relații, precaut și preocupat de conspirarea legătu­rilor cu organele noastre. Se autoverifică și are un simț dezvoltat al autocontrolului“.

   Consiliul Național pentru Stu­dierea Arhivelor Securității  (CNSAS) a sesizat Curtea de Apel București pentru constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității a lui Daniel George Tudor, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), relatează Agerpres. Instanța nu a stabilit încă un termen pentru începerea judecății.

Fosta soție, racolată și ea de Securitate

   Fosta soție a lui Daniel Tudor, ex-senatoarea de Buzău Doina Anca Tudor a fost și ea racolată în 1982 de Securitate, din poziția de dansatoare la un bar de noapte din București, pentru a furniza informații despre colegi și cetățenii străini care frecventau localul. Informația apare în nota CNSAS eliberată când Doina Anca Tudor și-a depus candidatura pentru Senat. Balerină la barul „București“, obiectiv aflat în proximitatea Comitetului Central al PCR, ea a fost recrutată pentru încadrarea informativă a colegilor de muncă și a diverșilor cetățeni străini care frecventau barul. La data de 27 aprilie 1982, a semnat un Angajament, fiindu-i atribuit numele conspirativ „ALIS“.

   Cercetătorii CNSAS nu au găsit note informative semnate de fosta senatoare. Din contră, din informator, aceasta a devenit urmărită de Securitate deoarece, reiese din nota CNSAS, Doina Anca Tudor începuse să folosească în scop personal relațiile cu străinii. Cariera de „informator“ a durat mai puțin de un an.