Fără îndoială, scrutinul de duminica trecută a adus câteva premiere „sociologice“, care, probabil, vor fi obiect serios de studiu pentru cei interesați, fără ca, bineînțeles, poporul de rând să cunoască rezultatele și concluziile celor care vor lua la puricat aceste aspecte.
A fost, în primul rând, absenteismul general al scrutinului, dar, în premieră, s-a remarcat absenteismul din mediul rural. Dincolo de interpretările oficale, există o explicație pe care mulți evită să o dea: oamenii de la țară nu s-au mai prezentat la vot în număr mare pentru că, de această dată, nu li s-a mai dat nimic: nicio sacoșă cu alimente, niciun pix cu vreo bancnotă rulată în interior, nici o orătanie vie, nicio geacă și niciun fes. În general, reprezentanții partidelor s-au ferit de asemenea gesturi, iar oamenii le-au răspuns prin absența de la urne.
Dacă liberalii au fost preferați de studenți și de oamenii cu vârsta între 25 și 34 de ani, social-democrații au câștigat, de data aceasta, la capitolul votanți din mediul urban și la cei cu studii superioare. La această ultimă categorie aș vrea să mă opresc puțin. În categoria „studii superioare“ intră și absolvenții tomnatici de facultăți private cu examene promovate „la păcănele“, adică susținute și „trecute“ din fața vreunui computer plasat cine știe unde, în preajma cine știe căror surse alternative de cunoștințe. Dacă nu știți unde îi găsiți pe aceștia, căutați-i cu atenție în mediul urban, prin toate instituțiile bugetare, speriați, până duminică seara, de promisiunile dreptei privind eficientizarea administrației și normalizarea raporturilor cetățean-funcționar public.
Cum spuneam la început, nu vom ști niciodată ce procent din intelectualii din mediul rural care i-au preferat pe social-democrați fac parte din categoria de mai sus.