Cum a evitat judecătorul Puşcă să se complice la Ploieşti cu dosarul fraudelor informatice de la Primărie

   Situaţie ingrată pentru ju­de­cătorul buzoian Aurel Puşcă, detaşat, de la începutul lunii noiembrie, la Curtea de Apel Ploieşti. La nici două săp­tă­mâni de la începerea activităţii la instanţa prahoveană, magistratul a fost pus în situaţia de a judeca o contestaţie la prelungirea măsurii preventive pentru foştii funcţionari din Direcţia Economică a Pri­mă­riei Buzău trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat. Ion Ge­gea, fostul director economic, Cătălin Boaru şi Bogdan Nea­mu nu au fost de acord cu decizia Tribunalului Buzău de a fi judecaţi în continuare sub control judiciar şi au atacat decizia, contestaţia fiind judecată la Curtea de Apel Ploieşti.

   Dosarul a ajuns pe masa unui complet din care făcea par­te judecătorului Puşcă, de­ta­şat de curând de la Tribu­na­lul Buzău. Pentru a nu fi acuzat de incompatibilitate ori să fie pus în situaţia de a fi recuzat, magistratul a formulat cerere de abţinere de la judecarea cererii, astfel, cauza a fost re­partizată aleatoriu la un alt complet.

   Judecătorul Aurel Puşcă activează, de la 1 noiembrie, la Curtea de Apel Ploieşti, în urma unei solicitări venite de la această instanţă pentru aco­pe­rirea deficitului de ju­de­cători cu grad profesional de curte de apel. Deşi în cadrul Tribunalului Buzău activează mai mulţi magistraţi cu acest grad, singurul interesat să profe­seze la Curtea de Apel Plo­ieşti a fost judecătorul Aurel Puş­că, magistratul având gradul profesional obţinut în urmă cu 16 ani.

   Mişcarea judecătorului buzo­ian a generat mai multe situaţii care reclamă găsirea unor soluţii de înlocuire temporară. Fiind vicepreşedinte al Tribunalului Buzău, Aurel Puşcă a lăsat liber postul pentru jumătate de an. În locul său, Consiliul Superior al  Ma­gistraturii a hotărât delegarea în funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Buzău a jude­căto­rului Angelica Miu, începând cu data de 30 noiembrie 2016, până la încetarea delegării la Curtea de Apel Ploieşti a titularului funcţiei – judecătorul Aurel Puşcă, respectiv 1 mai 2017.

  În luna august a acestui an, DIICOT Buzău a trimis în judecată şase funcţionari ai Direcţiei Economice a Munici­piului Buzău pe care îi acuză că   şi-au îndeplinit discreţionar obligaţiile de serviciu, în sensul în care nu au aplicat măsuri de executare silită a unor societăţi comerciale cu datorii la bugetul locale sau au şters din sistemul informatic amenzi ale unor persoane fizice. De pe urma acestor fapte ar fi beneficiat reprezentanţii a 11 societăţi comerciale şi aproape 40 de persoane fizice.

   Şase persoane acuzate de constituire a unui grup infrac­ţional organizat au fost defe­rite justiţiei, dosarul fiind tri­mis spre soluţionare la Tri­bunalul Buzău. Este vorba des­pre Ion Gegea, Liviu Cătălin Boaru, Mihai Bogdan Neamu, Virgil Toşu, George Bunea şi George Carmen Răileanu.

   Fiecare dintre cei şase anga­jaţi ai Direcţiei Economice sunt acuzaţi de două sau trei infracţiuni. Cele mai grave acu­zaţii sunt formulate de procurori pe numele fostului director Ion Gegea, suspendat în prezent, ale lui Virgil Toşu, fost şef Serviciu Încasare Urmărire Contribuabil Persoane Fizice, şi ale funcţiona­rilor George Bunea şi George Răileau. Toţi sunt acuzaţi de iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, de fraude informatice sau instigare la acestea, precum şi de abuz în serviciu. În cazul fostului şef al Serviciului de Încasare Urmărire  Creanţe Persoane Juridice, Cătălin Boaru, şi Bogdan Neamu, referent la acelaşi serviciu, se reţin câte două infracţiuni, respectiv constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

   Din rechizitoriul pe care procurorii DIICOT l-au trimis către Tribunalul Buzău, reiese că din totalul celor 50 de firme suspectate iniţial că le-ar fi fost şterse o parte din datorii sau nu ar fi fost executate silit, au rămas 11. Procurorii arată că în cazul unora, datoriile acumulate ani la rând ar fi impus declanşarea procedurilor pentru cereri de insolvenţă care să ducă la recuperarea prejudiciilor. În ceea ce priveşte amenzile unor persoane fizice, ancheta a arătat că exista o practică prin care funcţionarii interveneau în sistemul informatic şi ştergeau obligaţiile de plată. Cel mai adesea se folosea ca motiv faptul că amenzile ar fi fost achitate la alte primării din judeţ sau din ţară.

   Prejudiciul stabilit, în final de procurori este de circa 2.596.776 de lei, din care 31 de mii  reprezintă contravaloare amenzi persoane fizice, restul fiind datorii ale unor firme. 

   Pe 8 noiembrie, dosarul a trecut de camera preliminară la Tribunalul Buzău, însă decizia a fost contestată de cinci dintre inculpaţi, astfel că ultimul cuvânt aparţine jude­cătorilor de la Curtea de Apel Ploieşti în ceea ce priveşte începerea judecării pe fond a cauzei. La termenul de marţi, s-a decis amânarea pronunţării în acest sens pentru data de 20 decembrie.