După primarul comunei Săgeata, încă un edil este pe punctul de a-şi încheia mandatul înainte de termen. Este vorba despre Iulian Manea de la Săpoca, declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate în 2014. Săptămâna trecută, Manea a pierdut definitiv procesul cu ANI, după ce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a fost respins recursul la sentinţa Curţii de Apel Ploieşti, care, de asemenea, îi respinsese acţiunea, ca fiind neîntemeiată, prin care a contestat decizia ANI.
„Respinge recursul declarat de reclamantul Manea Laurenţiu Iulian împotriva sentinţei civile nr.198 din 14 octombrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2016“, se precizează în soluţia pe scurt a instanţei.
Dosarul de incompatibilitate al primarului de la Săpoca a bătut mult timp pasul pe loc la ÎCCJ. Din ianuarie 2015, când dosarul a ajuns la Curtea Supremă, nu s-a întâmplat mai nimic, până pe 28 septembrie, când i s-a admis, de principiu, recursul. Două luni mai târziu, judecătorii ÎCCJ s-au pronunţat în defavoarea lui Iulian Manea, care mai poate recurge doar la căi extraordinare de atac, însă, în orice moment, ANI poate cere Prefecturii, ca şi în cazul lui Sorin Tănase, primarul de la Săgeata, emiterea ordinului de încetare a mandatului de primar înainte de termen.
Inspectorii ANI au precizat, în martie 2014, că Manea se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât deţinea, simultan, atât funcţia de primar al comunei Săpoca, cât şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003. Primarul comunei Săpoca spune că a renunţat însă la calitate încă din decembrie 2013 şi a depus un punct de vedere după ce a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare.
La momentul respectiv, contactat de jurnalişti, Iulian Manea a declarat că a renunţat, din decembrie 2013, la calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al spitalului. Chiar şi aşa, mai bine de un an s-a aflat într-o situaţie clară de incompatibilitate, el ieşind din CA al Spitalului Săpoca abia după ce ANI a demarat verificările în cazul lui.
La scurt timp după primirea deciziei, Iulian Manea a contestat-o în instanţă, însă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti i-au respins cererea de anulare a actului administrativ. Manea a mers mai departe şi a făcut recurs, care a fost judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la mai bine de un an de la încheierea procesului pe fond.
Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.
Primarul de la Verneşti, bântuit şi el de o decizie ANI
Primarul comunei Verneşti a pierdut şi el, la Curtea de Apel Ploieşti, bătălia cu inspectorii de Integritate. Daniel Năstase a atacat cu recurs decizia judecătorilor de la Ploieşti, iar dosarul a ajuns, de asemenea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
După mai bine de un an şi jumătate, judecătorii ÎCCJ au admis de principiu recursul alesului local, iar la termenul din 13 octombrie s-a decis comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului.
Dosarul incompatibilităţii primarului de la Verneşti, Daniel Năstase, a stat, din luna mai 2015, în procedură de filtru la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După ce la Curtea de Apel Ploieşti i-a fost respinsă ca tardivă contestaţia la decizia Agenţiei Naţionale de Integritate, Daniel Năstase a atacat cu recurs sentinţa în aprilie 2015.
În luna aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat faptul că actualul primar al comunei Verneşti, Daniel Năstase, aflat acum la al doilea mandat, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 martie 2008-7 aprilie 2010, întrucât a deţinut, simultan, atât funcţia de viceprimar, cât şi pe cea de administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L., contrar prevederilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Năstase a atacat decizia ANI abia în luna august 2014, şi, cum era de aşteptat, Curtea de Apel Ploieşti i-a respins contestaţia ca fiind formulată prea târziu.
ANI a cerut revocarea lui Năstase, Prefectura a spus „pas“
În august 2014, ANI a somat Instituţia Prefectului să-l revoce din funcţie pe Daniel Năstase. Conform unui comunicat postat pe site-ul Agenţiei, „solicitarea se bazează pe faptul că mai multe autorităţi locale refuză în mod nejustificat destituirea din funcţii a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile sau conflictul de interese“.
Conform aceluiaşi comunicat, demersul Agenţiei ţine cont şi de Decizia Curţii Constituţionale nr. 418/2014, care confirmă pe deplin interpretarea dată de ANI, Curtea Constituţională constatând faptul că „prevederile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma «aceeaşi funcţie» se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege“. Mai mult, „menţionăm faptul că Decizia CCR este general obligatorie, astfel că art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu poate fi susceptibil de o altă interpretare în afara celei date de instanţa de contencios constituţional“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate.
Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a solicitat atunci unui număr de nouă autorităţi locale aplicarea sancţiunilor disciplinare în cazul unor aleşi locali, printre aceştia numărându-se şi primarul comunei Verneşti, Daniel Năstase.
Prefectul de atunci al judeţului Buzău, juristul Maria Buleandră, care a fost, până la numirea sa în funcţie, şef al Serviciului Juridic al Instituţiei Prefectului, declara pentru OPINIA că ştie îndeaproape speţa şi că nu împărtăşeşte, sub nicio formă, punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate.
,,S-a constatat că, în perioada cât a fost viceprimar al comunei Verneşti, domnul primar Daniel Năstase a fost administratorul unei societăţi comerciale fără profit. El nici măcar nu a atacat în instanţă decizia ANI, întrucât dispoziţiile legale aplicabile viceprimarilor nu sunt aceleaşi cu cele aplicabile primarilor. Mai precis, viceprimarii sunt trataţi conform Legii 393/2004, privind statutul aleşilor locali, în timp ce primarii, conform Legii organice 215/2001 privind administraţia publică locală. Instituţia Prefectului a primit, încă de anul trecut, o somaţie de la Agenţia Naţională de Integritate, prin care cerea prefectului să emită un ordin care să constate încetarea înainte de termen a mandatului de primar al domnului Năstase. Ca şef al Serviciului Juridic, am prezentat Ministerului Administraţiei şi Internelor un punct de vedere privind acest caz, împărtăşit sută la sută de acesta. Pe scurt, susţineam, şi susţin şi acum, că emiterea unui asemenea ordin ar fi un abuz. Este posibil ca Agenţia Naţională de Integritate să mă şi amendeze dacă nu răspund favorabil solicitării ei, dar prefer aşa decât să comit un abuz“, a spus prefectul Maria Buleandră.
Câteva zile mai târziu, primarul de la Verneşti contesta decizia ANI, iar din 2015, dosarul a fost lăsat în uitare.
La data de 19 iunie 2008, Daniel Năstase a fost ales în funcţia de viceprimar al comunei Verneşti, pentru mandatul 2008-2012, iar în prezent exercită un al doilea mandat de primar. Potrivit comunicatului ANI, Daniel Năstase deţinea calitatea de asociat unic şi administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L. şi asociat al S.C. Rota 2000 S.R.L. Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, „Funcţia de (…) viceprimar (…) este incompatibilă cu funcţia de (…) administrator (…) la societăţile comerciale (…)“. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicţia de trei ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unei stări de incompatibilitate. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a incompatibilităţii, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.