Partidul Naţional Liberal consideră că procesul de reformare a administraţiei publice din România trebuie orientat către obiectivele ce urmăresc, în primul rând, agenda contribuabilului: depolitizarea, profesionalizarea, transparenţa şi debirocratizarea, reducerea poverii administrative cu 40% până în anul 2018, consolidarea administrativă, creşterea calităţii serviciilor publice, precum şi consolidarea sistemului naţional de integritate.
„Despre respectul pe care funcţionarul din administraţie trebuie să îl aibă faţă de cetăţeanul de rând s-a tot vorbit. Din păcate, avem lacune mari la acest capitol. Mă număr printre cei care militează pentru ca omul de rând să nu se simtă ofensat ori descurajat în faţa unui funcţionar din administraţie. Partidul Naţional Liberal vine cu o viziune pe termen mai lung, dar care ar conduce atât către o responsabilizare mai mare, cât şi spre eliminarea birocraţiei. Vrem să aplicăm o grilă de salarizare la nivel european, însă şi pretenţiile vor fi mult mai mari faţă de angajaţii din administraţie“, declară Antonel Tănase, candidat al PNL Buzău pentru Camera Deputaţilor.
Partidul Naţional Liberal va încerca şi depolitizarea adminsitraţiei publice. „Nu de puţine ori ne confruntăm cu critici din partea cetăţenilor care reclamă incompetenţa unor persoane numite politic la vârful unor instituţii. Vom miza pe depolitizare şi profesionalizare, prin stabilirea nivelului până la care se vor face numirile politice, atât la nivel central, cât şi local, în paralel cu reformarea corpului funcţionarilor publici“, adaugă liberalul Antonel Tănase.
În programul Partidului Naţional Liberal se mai află un nou cod privind incompatibilităţile aleşilor, alocarea de resurse financiare suplimentare necesare echilibrării şi reducerii decalajelor dintre regiunile istorice ale ţării – Transilvania în comparaţie cu Moldova şi Ţara Românească -, stabilirea unor standarde de cost în administraţie în vederea creşterii calităţii serviciilor publice oferite populatiei, demararea procesului de reformă administrativ-teritorială, astfel încât, la orizontul anului 2020, în România fragmentarea teritorială să fie cât mai redusă, precum şi deschiderea cadrului finanţării locale către structurile asociative şi introducerea unei componente a bugetului local elaborate pe proiecte în vederea acoperirii unor serviciile locale deficitare.