La momentul 1 octombrie avem cel mai mic nivel al criminalității din ultimii nouă ani. Declarația aparține inspectorului general al Poliției Române, buzoianul Bogdan Despescu, care a detaliat într-un interviu acordat Agerpres, despre dotarea polițiștilor, despre încadrarea de personal în Ministerul Afacerilor Interne, situația persoanelor date în urmărire internațională, cazul Gigină, despre controalele de la Serviciul Omoruri, dar și despre cât de pregătită este România pentru intrarea în Schengen. Bogdan Despescu: Eu cred că nu numai Poliția Română este pregătită pentru aderarea la Schengen, ci și celelalte autorități. La nivelul fiecărei unități teritoriale, polițiștii au fost pregătiți din punct de vedere al modului de acțiune și s-a asigurat dotarea. Spun în cunoștință de cauză: nu există post de poliție din România care să nu fie conectat în sistemul informatic Schengen, nu există structură de poliție teritorială sau polițist operativ care să nu poată accesa acest sistem informatic și să existe un schimb cu ceilalți parteneri. Cred că Poliția Română este mai mult decât pregătită. Lucrează ca și celelalte state din spațiul Schengen, lucru ce poate fi confirmat de partenerii noștri, de structurile de poliție similare cu care colaborăm. România este pregătită și acționează ca și un stat membru Schengen.
AGERPRES: Se mai poate vorbi despre mari grupări de criminalitate organizată?
Bogdan Despescu: În ultimii patru ani, criminalitatea la nivel național este pe un trend descrescător. Peste 14% mai puțin față de ce era acum patru ani. În acest an, la finele celor nouă luni, avem o reducere a criminalității de peste 6%, iar din totalul infracțiunilor, dacă ne referim la ce se întâmplă în perimetru stradal, reducerea este de 8%. La momentul 1 octombrie avem cel mai mic nivel al criminalității din ultimii nouă ani. S-a ajuns aici printr-un efort foarte important din partea Poliției Române, cu activități de prevenire, cu activități de menținere a ordinii publice și, bineînțeles, o combatere eficientă. Nu putem spune că totul este roz, nu putem spune că totul este perfect. Avem în lucru, la acest moment, peste un milion de dosare. Un milion de dosare penale la nivelul Poliției Române, un milion de dosare în care cel care reclamă dă sau nu date despre persoana care a comis infracțiuni. Și în momentul în care avem date despre o persoană, și în momentul în care nu avem date, activitatea este foarte importantă și se desfășoară într-un cadru procedural, pe etape, cu începerea urmăririi penale vizavi de faptă și numai atunci când sunt indicii pentru autor începem urmărirea penală față de persoană. Avem structuri din punct de vedere al încărcăturii cu procent diferit. Sunt polițiști care au peste 100 de dosare în lucru la acest moment. Nu sunt puține, sunt foarte multe ca și problematică, dar și ca volum de activități. Comparativ cu ce se întâmplă în celelalte state… Noi spunem că suntem sub multe dintre statele europene. Dacă e să ne referim la furturi, într-o statistică Eurostat suntem pe locul 25 din 36. (…) 35% din criminalitatea din România o reprezintă furturile. Cele mai multe ca și număr de sesizări se referă la furturi. Avem și proceduri diferite din punct de vedere al înregistrării, pentru că, după 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Codului penal și Codului de procedură penală, tot ce înseamnă sesizare, chiar dacă este prin 112 (…) se înregistrează ca dosar penal. Asta a însemnat un volum mai mare de muncă după 1 februarie 2014, asta înseamnă că în fiecare dosar trebuie desfășurate activitățile prevăzute de lege, ele trebuie prezentate procurorului, care dă o soluție. Chiar dacă partea vătămată nu depune plângere prealabilă. Legea nu distinge. (…) Suntem obligați să derulăm procedura și numai procurorul este cel care poate dispune în astfel de situații. Toate aceste dosare penale sunt gestionate de către polițiștii cu aviz de poliție judiciară, sub coordonarea procurorului. Nimic nu se realizează fără ca procurorul să cunoască. În maxim cinci zile de la momentul sesizării unei fapte de natură penală este obligatoriu a se atribui număr unic. Procurorul este cel care dispune cu privire la activitățile următoare și periodic se fac analize cu privire la stadiul acestor dosare. Aș vrea să mă fac foarte bine înțeles vizavi de aceste dosare penale, pentru că este un volum foarte important, nu este o chestiune care să țină numai de polițist, care să țină numai de relaționarea cu partea vătămată. Este un mecanism care ține și de alte autorități, din punct de vedere al realizării unei expertize, de serviciul de medicină legală sau foarte mulți alți actori care contribuie la sistemul judiciar. Cine crede că dacă dosarul penal rămâne o perioadă mai mare la poliție în lucru înseamnă că nu se soluționează altfel decât legal… Nu înseamnă că cel care a comis infracțiunea nu va fi pedepsit. Tragerea la răspundere penală se va realiza. Ne-am dori cu toții și îmi doresc și eu ca ritmul de soluționare să fie unul mai mare, să avem un grad de operativitate mult mai bun decât este acum, dar cred că numărul de polițiști încadrați, dotarea existentă, modul de relaționare cu toate celelalte organisme este eficient pentru acest moment. Cred că sunt eforturi foarte mari din partea unor colegi de-ai mei ca situația să fie ținută sub control. România este o zonă sigură, România nu a avut evenimente deosebite, chiar dacă vă spuneam că avem un deficit de personal, chiar dacă vă spuneam de dotare că este, în anumite zone, mai puțin bună decât în alte state, noi nu avem evenimente pentru că am gestionat foarte bine situația din punct de vedere preventiv-combativ. Cu toții vedem zilnic, am văzut în foarte multe perioade, acțiuni ale poliției, prezența unui element polițienesc activ în zonele aglomerate, acolo unde se pot înregistra evenimente. Vizavi de grupări infracționale, am asistat cu toții la o prezentare în spațiul public și putem afirma că ele nu mai sunt active. Acele grupări prezentate în spațiul public au fost documentate, au fost lucrate și față de ele s-au dispus măsuri de condamnare. Asta nu înseamnă că, la acest moment, Poliția Română nu desfășoară activități. Avem în documentare un număr important de grupări care sunt atât în zona de criminalitate organizată la care faceți referire, dar și în zona de poliție judiciară. Vă asigur că pentru fiecare este stabilit un grup de lucru, polițiști care desfășoară activități sub coordonarea procurorului.
AGERPRES: Traficul de droguri. Este România o țară de tranzit sau un punct de desfacere?
Bogdan Despescu: Numărul de dosare penale instrumentat în acest an și în anul 2015 nu arată că este o diferență foarte mare ca și consum. România este situată într-o poziție care poate fi considerată ca o țară de tranzit. Cred că aici cel mai bun exemplu este ce am gestionat timp de șapte luni. Acel caz când colegii mei au scos din piață, au oprit din tranzitul către zona vestică a Europei o cantitate importantă de droguri, respectiv ce a fost în portul Constanța, acele 2,6 tone de cocaină care veneau de undeva din America de Sud… Eu cred că atenția noastră se direcționează cu foarte multă intensitate pe zona de combatere a traficului de droguri. În domeniul crimei organizate, o problematică apărută cu mai multă intensitate în comunitate se referă la criminalitatea informatică. Problematica este mult mai importantă în acest domeniu, motiv pentru care am intensificat activitățile pe această linie. Sunt infracțiuni care se comit din România în alte țări, din alte țări către România. Cred că dezvoltarea sistemului informativ ne obligă să acordăm o atenție mult mai intensă pe domeniul acesta al criminalității informatice.
AGERPRES: Este în acest moment Poliția Română pregătită să facă față acestui gen de infracțiuni?
Bogdan Despescu: Avem polițiști foarte bine pregătiți în acest domeniu. De altfel, cazurile instrumentate sunt relevante. Avem o cooperare foarte bună și cu alți parteneri, chiar cu Statele Unite. Am fost la New York și am primit mulțumiri și aprecieri pentru modul în care colegii mei au sprijinit autoritățile din New York în gestionarea unor astfel de cazuri. Dacă e să fac referire la cooperare, cred că Poliția Română are o recunoaștere internațională și cooperarea este de la excelent în sus. Avem peste 120 de polițiști în peste 20 de state în misiuni operative sau în misiuni de pace. Nu mai departe de câteva luni în urmă au fost colegi de-ai mei în Franța, unde și-au îndeplinit cu succes misiunea, au fost apreciați de partenerii noștri. Aproape zilnic sunt activități pe domeniul cooperării polițienești. Infractorul nu are granițe, el circulă într-un mod liber și atunci foarte multe activități la acest moment se desfășoară în parteneriat cu autorități similare din alte state.
AGERPRES: Ce faceți în cazul cetățenilor români urmăriți, care se află pe teritoriul altor state, unii dintre aceștia persoane foarte cunoscute?
Bogdan Despescu: Există o procedură în acest domeniu. După punerea în urmărire la nivel național, următoarea etapă este punerea în urmărire la nivel internațional. Există un schimb de date și informații, în funcție de fiecare caz în parte, cu un stat sau mai multe state. Pa baza activităților stabilim despre o anumită persoană că se deplasează sau este prezentă, localizată într-un anumit stat. Schimbul de date este foarte rapid. Am avut ca și rezultate confirmări rapide că aceste persoane au fost prinse și se află în custodia statului respectiv. Vă asigur că despre foarte multe persoane, unele dintre ele vehiculate în spațiul public, plecate în zonele externe am transmis date, foarte multe fiind localizate. Nu de fiecare dată avem un timp relativ scurt de a-l și repatria, de a-l și extrăda, aici fiind o procedură judiciară ce ține și de acordul de extrădare și de alți factori.
AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, mai devreme sau mai târziu, va fi adus acasă?
Bogdan Despescu: Cu siguranță va fi adus acasă sau va fi extrădat. Pentru că despre foarte mulți din cei care sunt în urmărire internațională avem date că se află într-o anumită zonă și avem confirmarea că persoana se află în custodie sau se află în monitorizare.
*** Deficit de personal și angajări
AGERPRES: Aș vrea să discutăm despre deficitul de personal și angajările care se fac în ultima perioadă. Locurile scoase la concurs, cele 2.303 pentru agenți de poliție, sunt suficiente?
Bogdan Despescu: Anul 2016 este diferit de tot ceea ce au însemnat anii anteriori pentru Poliția Română, pentru că au fost foarte multe plecări din sistem. Avem peste 5.000 de polițiști care au plecat. Pe de o parte sunt cereri de pensionare ale unor colegi care îndeplinesc condițiile, dar în același timp Poliția Română reprezintă o sursă de încadrare și pentru alte structuri. Sunt foarte mulți specialiști care pleacă din Poliția Română. Unii participă la examenul de magistrat, la Institutul Național de Magistratură, alții participă direct la concursul pentru încadrarea în magistratură, pentru că au condiția de cinci ani vechime în specialitatea respectivă, dar sunt și plecări în zona privată, unii dintre ei cu multă experiență, specialiști, bineînțeles atracția fiind partea materială. Având în vedere această situație, au fost demarate mai multe activități. Pe de o parte, s-a mărit numărul de posturi pentru unitățile de învățământ, dar acest lucru nu se poate concretiza printr-o prezență în serviciu foarte rapidă, este un termen de școlarizare de doi sau trei ani și atunci singura soluție a fost încadrarea din sursă externă. Am început cu primul concurs — peste 1.900 de posturi pentru agenți din zona posturilor de poliție, din zona rurală, unde aveam cel mai mare deficit. Am încadrat 1.727, pentru că nu toate posturile au fost ocupate. Au fost peste 26.000 de concurenți, dar selecția a fost foarte dură. A fost un examen fără incidente, un examen transparent, un examen cu respectarea întregii proceduri legale. Acești polițiști au intrat într-un curs de pregătire intensivă și peste câteva zile vor ajunge în posturile de poliție și vor începe activitatea propriu-zisă. O a doua etapă a fost încadrarea unor funcționari având calitatea de personal contractual, pentru că și aici am avut o problemă și în foarte multe zone poliția a suferit în realizarea unor activități de suport. A treia etapă se referă la ce se întâmplă acum, respectiv aceste proceduri de încadrare din sursă externă. Avem 2.303 posturi scoase la concurs. Sunt în zona de ordine publică, poliție rutieră și poliție transporturi. Sunt peste 14.000 de candidați. Va fi o examinare psihologică, o examinare din punct de vedere medical, o probă sportivă și, bineînțeles, proba de testare teoretică. Totodată, săptămâna viitoare se va declanșa procedura de încadrare pentru sursă externă specialiști. Avem nevoie de cadre în anumite domenii — financiar, IT, laborator și altele, unde sunt chestiuni tehnice, unde Poliția Română sau MAI nu poate pregăti astfel de polițiști și atunci preluăm din celelalte zone de învățământ, din celelalte zone de instruire specialiști, care să ne ajute în activitățile de zi cu zi. Ne dorim spre sfârșit de an să mai organizăm un concurs de trecere în corpul ofițerilor din corpul agenților. Sunt acele posturi în principal de poliție judiciară și ordine publică. Prin aceste măsuri încercăm să reducem deficitul de personal. Nu înseamnă că, dacă numeric rezolvăm în parte problema, rezolvăm problema și din punct de vedere al experienței. Este adevărat, avem aduși polițiști din sursă externă, dar pentru a avea un randament, pentru a fi eficienți e nevoie de o anumită perioadă, o perioadă de adaptare în sistem, o perioadă de a dezvolta activități practice. Spunem noi că prin măsurile pe care le-am gândit — respectiv acea tutelă profesională, acele activități de instruire practică din partea celor cu vechime în poliție — să îi aducem repede pe un plan de eficiență pe cei pe care i-am încadrat.
AGERPRES: Spuneați de specialiști. Câte posturi vor fi scoase la concurs?
Bogdan Despescu: Vor fi peste 300 de posturi de specialiști. Categoriile în mare, vă spuneam, economiști, IT, ingineri în domeniul siguranței rutiere, în domeniul silvic. (…) Poliția Română este, din punct de vedere organizațional și funcțional, una dintre cele mai complexe instituții din MAI, pentru că avem o organizare în toate unitățile administrativ-teritoriale. Avem peste 44 de linii de muncă, activități cu prioritate pentru prevenirea și combaterea criminalității.
AGERPRES: La finalul acestui proces de angajări, credeți că deficitul din zona poliției rurale, pe care sindicatele l-au tot reclamat în ultima perioadă, va fi acoperit?
Bogdan Despescu: Va fi acoperit din punct de vedere numeric vizavi de schemele, de posturile prevăzute în ștat. Eu cred că pentru zona rurală, și nu numai, sunt necesare chiar suplimentări de posturi și, totodată, cred că în perioada următoare se impun anumite măsuri din punct de vedere al creșterii procentului de încadrare, de stabilire a numărului de posturi pentru anumite unități în comparație cu altele care au număr de posturi mai mare, deși situația operativă este poate mai complexă. Avem o situație diferită din punct de vedere al inspectoratelor de poliție, unii au ștat cu funcții mai multe, alții cu funcții mai puține și atunci ne gândim la un moment dat să încercăm să egalizăm ca și procent față de media de locuitori, față de problemele, situațiile operative de pe raza fiecărui județ. În mediul rural sunt anumite diferențe și între unitățile respective, între posturile respective. Avem o strategie pentru anul 2016 și 2017 în care intenționăm chiar să mărim numărul de posturi pentru aceste unități de poliție. Bineînțeles, aceste posturi vor fi tot vacante și pentru aceste posturi ne gândim cum le vom încadra în perioada următoare.
AGERPRES: Există posibilitatea unor concursuri de angajări din sursă externă și anul viitor?
Bogdan Despescu: În primul rând, vedem cum se finalizează această procedură, vedem câte funcții vor rămâne, ce perspectivă avem de încadrare cu promoția pentru 2017, funcție de deficit, pentru că este posibil ca și în perioada anului 2017 să mai fie foarte multe plecări.
AGERPRES: Care este motivul principal al plecărilor?
Bogdan Despescu: Plecările sunt la cerere, pentru că îndeplinesc condițiile de pensionare. Sunt și foarte multe plecări la cerere care nu se duc spre zona de pensii, se duc să desfășoare activități în alte instituții pentru că modul de salarizare este mai atractiv în altă parte.
*** Proiecte noi — sistem de recunoaștere facială și ”pistoale” radar
AGERPRES: Vorbeați de proiecte. Înțeleg că până la Crăciun trebuie implementat un sistem de recunoaștere facială.
Bogdan Despescu: Da, sunt mai multe proiecte în derulare și vreau să vă precizez că partea de suport a Poliției Române reprezintă circa 13% din totalul funcțiilor. A fost foarte solicitată anul acesta, atât din punct de vedere al reducerii deficitului de personal, dar și din punct de vedere al asigurării dotărilor. Pe lângă proiectele de care vă spuneam, într-adevăr avem o procedură pentru achiziția unui sistem în vederea recunoașterii faciale, pentru că până la acest moment nu aveam un sistem electronic, recunoașterea se realiza de către un specialist. Acest sistem va permite introducerea imaginilor video din anumite zone și pe baza datelor din soft, baza de date cu persoane aflată la dispoziție, poate să îi dea imediat, dacă se regăsește, cel din zona publică sau din zona unde avem o faptă penală comisă cu cel din sistemul informatic. E un proiect foarte important pentru noi, ne va permite o rapiditate a identificării unor persoane care sunt căutate. Mai sunt și alte proiecte. Avem un proiect de achiziție a unor complete de protecție pentru polițiști, peste 360. Dotarea va intra în zona forței de intervenție specială, acele structuri pe care publicul le cataloghează drept ‘mascați’. Forța de intervenție specială trebuie să fie dotată corespunzător, să îi asigurăm protecție pentru a nu fi într-un fel vătămată. Sunt veste antiglonț, cască de protecție și altele. Vorbim de ce se întâmplă în zona regională și zona internațională, dar cred că cel mai bun exemplu e ce s-a întâmplat în România în acest an. La Bistrița-Năsăud am avut un eveniment în care un polițist a fost împușcat în momentul în care s-a încercat, și s-a reușit până la urmă, prinderea unui infractor, a unui bărbat, care tâlhărise personalul din cadrul unei bănci. A fost un eveniment mediatizat la vremea respectivă. Ținem foarte mult la această protecție a personalului, pentru că de aici plecăm. Cea mai importantă resursă a Poliției Române este resursa umană, respectiv polițistul. Mai avem o procedură de achiziție a unor aparate de detectare a vitezei. Acele „pistoale”, în termen popular. Dacă până anul trecut am acționat cu radare pe mijloace auto, de anul trecut avem în dotare astfel de mijloace și vrem să dezvoltăm sistemul de detectare a vitezei, în toate județele, cu astfel de mijloace.
AGERPRES: Este o variantă mai bună?
Bogdan Despescu: Este mai eficientă. Aparatul radar avea nevoie să funcționeze la o anumită temperatură, asta înseamnă că habitaclul mașinii, autovehiculului respectiv, trebuia să îi asigure atât răcirea pe timpul verii, cât și încălzirea pe timpul iernii. Aparatele (noi — n.r.) sunt foarte ușor de folosit și nu țin de anumite condiții de temperatură sau de zona de poziționare.
AGERPRES: Aveți în vedere o modernizare și în ceea ce privește armamentul polițiștilor? Sunt încă foarte mulți care au în dotare pistolul „Carpați”.
Bogdan Despescu: Plecând de la evenimentele înregistrate în Europa, încă de la începutul anului am luat anumite măsuri, respectiv parte din pistoalele cu calibrul 9 mm aflate în dotarea poliției, care erau în zona structurilor de suport sau a unor polițiști care nu desfășoară efectiv activități în intervenție la fața locului, au fost retrase și alocate polițiștilor de la ordine publică și rutieră. Acum avem în derulare o procedură pentru achiziția a 2.000 de pistoale, tot calibrul 9 mm, pe care vrem să le direcționăm către acești polițiști care sunt primii la fața locului, care sunt permanent prezenți în stradă, în zonele aglomerate, acolo unde e nevoie de intervenții.