Scandalul „Atac de Buzău“, care a culminat, în toamna anului trecut, cu arestarea echipei săptămânalului, a avut efectul unui cutremur cu mai multe replici, la Tribunalul Buzău. Prima a fost decizia Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii de excludere din profesie a judecătorului Eugen Irimia, urmată de respingerea cererii judecătorului Mihail Stănescu de menţinere în activitate şi după împlinirea vârstei de 65 de ani. Astfel că, începând cu 1 noiembrie, Stănescu părăseşte sistemul, cererea sa primind avizul CSM în şedinţa de plen de marţi.
Cât de curând va fi decisă şi soarta colegului său Eugen Irimia.
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va lua în discuţie pe 31 octombrie recursul judecătorului sindic de la Tribunalul Buzău, Eugen Irimia, la raportul privind abaterea disciplinară stabilită de Inspecţia Judiciară în cazul său, raport care a stat la baza excluderii magistratului buzoian din breaslă, după ce a fost găsit de CSM responsabil de publicarea în „Atac de Buzău“ a unor articole denigratoare la adresa unei judecătoare din cadrul aceleiaşi instanţe.
Secţia pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis, în şedinţa din 19 mai, acţiunea Inspecţiei Judiciare formulată împotriva judecătorului buzoian şi a dispus excluderea lui din magistratură. „În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Secţia a aplicat domnului judecător Irimia Eugen sancţiunea constând în «excluderea din magistratură>» pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de 99 lit. a) şi i) din acelaşi act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu «şi «nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa» …“, se precizează în soluţia Secţiei pentru Judecători din cadrul CSM în materie disciplinară.
La sfârşitul lunii iulie, a fost publicată decizia motivată a CSM, iar documentul scoate la iveală aspecte halucinante din ancheta care a condus la excluderea din magistratură a judecătorului buzoian Eugen Irimia, magistrat la Secţia Contencios-Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Buzău, măsură, fără precedent în ultimele două decenii.
Documentul, care se întinde pe mai bine de 50 de pagini, explică, în amănunt, cum magistratul, împreună cu iubita sa, avocat, dar şi cu un om de afaceri, au făcut demersuri şi au plătit publicarea unor materiale denigratoare la adresa judecătoarei care conducea secţia în care Irimia activa şi a cărei funcţie o viza. CSM i-a respins însă candidatura, iar de atunci a fost pus în practică un plan de răzbunare.
Momentul declanşării răzbunării
Deşi, în 2014, cărţile păreau făcute la nivelul Tribunalului Buzău, Irimia, având sprijinul Colegiului de conducere a instanţei, hotărârea în acest sens fiind însoţită de rapoarte favorabile ale preşedintelui, decizia a fost contestată de preşedintele Secţiei Comerciale de atunci, Mariana Coţofană, iar preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a dat aviz negativ propunerii, solicitând refacerea procedurii „în condiţii de deplină legalitate şi reală transparenţă“. Solicitarea a fost respinsă însă de preşedintele Tribunalului Buzău, astfel că preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a avizat negativ propunerea şefului instanţei buzoiene privind numirea lui Irimia în funcţia de şef al Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Astfel că, la data de 3 iulie 2014, CSM, secţia pentru judecători, a dispus respingerea propunerii înaintată de conducerea Tribunalului Buzău.
Astfel, „demersurile judecătoarei Coţofană de a contesta modalitatea de formulare a propunerii pentru ocuparea funcţiei de conducere a Secţiei Comerciale, finalizate cu respingerea candidaturii judecătorului Eugen Irimia, au fost de natură a genera sentimente de nemulţumire din partea acestuia“, se precizează în hotărârea Secţiei pentru Judecători în materie disciplinară a CSM. Înscrierea în această cursă a lui Irimia a fost interpretată de Mariana Coţofană ca o acţiune declanşată împotriva sa, acţiune sprijinită de un grup din care făcea parte şi fostul preşedinte al Tribunalului Buzău, Constantin Florescu, aflat în funcţie la acea vreme. Acesta a fost momentul în care a izbucnit conflictul.
Astfel că, pe 23 iunie, în timp ce procedura de numire a lui Irimia la şefia secţiei în cauză era în derulare, în ziarul „Atac de Buzău“ este publicat un prim articol cu caracter defăimător la adresa judecătoarei Coţofană. Câteva zile mai târziu, în paginile aceleiaşi publicaţii era publicat un drept la replică al magistraţilor buzoieni, în care era apărată reputaţia şefei Secţiei Comerciale.
După respingerea candidaturii lui Irimia au fost publicate alte trei articole denigratoare la adresa judecătoarei Coţofană, cu informaţii din dosarele aflate pe rolul Tribunalului, ce fuseseră repartizate acesteia, cât şi cu referiri la faptul că „vechiul a învins“. Ulterior articolele în cauză au fost retrase de pe site-ul publicaţiei.
Printr-o adresă trimisă publicaţiei de către judecătoarea Mariana Coţofană, reprezentanţii Atac de Buzău au devoalat identitatea persoanelor care furnizaseră informaţiile cu caracter denigrator la adresa sa – un grup format din „judecătorul X, o «avocată cu care am înţeles că trăieşte», unul M2 «de la M.» şi un «băiat înalt, frumuşel, îmbrăcat bine, care are un BMW ultimul tip», numele celui din urmă nu a fost pomenit vreun moment. M5 a afirmat că publicarea articolelor a fost plătită; a spus clar că materialele nu le-a aparţinut, le-au fost date pur şi simplu şi plătite de către persoanele indicate anterior“, a precizat, potrivit hotărârii CSM, unul dintre martorii în cauză.
În toamna lui 2014, în timpul unui control al Inspecţiei Judiciare, fostul preşedinte al Secţiei Comerciale, judecătorul Mariana Coţofană, s-ar fi plâns echipei de control de conduita colegului său, magistratul Eugen Irimia, dar ar fi refuzat să depună o plângere. Totuşi, reprezentanţii Inspecţiei Judiciare s-au sesizat din oficiu şi au declanşat cercetarea disciplinară.
A judecat dosare în care trebuia să se abţină
Ancheta a mai arătat şi faptul că judecătorul Eugen Irimia s-ar fi pronunţat în dosare în care în sală, ca apărător, ar fi intrat o avocată care era iubita magistratului, iar clientul acesteia era un om de afaceri apropiat.
În cursul cercetării disciplinare, au fost identificate nu mai puţin de şapte dosare în care Irimia nu s-a abţinut, deşi trebuia să facă acest lucru, deoarece administratorul societăţii care făcea obiectul cauzelor îi era prieten, pe de o parte, iar pe de alta a acţionat împreună cu acesta în contactarea publicaţiei Atac de Buzău. De asemenea, au fost identificate dosare care i-au fost repartizate completului din care făcea parte Irimia, iar avocat era iubita sa. De altfel, în hotărârea CSM se menţionează că cei doi au avut o relaţie apropiată în perioada 2012-2014, fiind plecaţi împreună în concedii în ţară şi în străinătate, fiind văzuţi împreună inclusiv la petreceri private organizate de către fostul preşedinte al Tribunalului Buzău.
Avocata şi omul de afaceri apar şi în contextul comandării articolelor defăimătoare la adresa judecătoarei Mariana Coţofană. Eugen Irimia ar fi mers însoţit de avocată şi de omul de afaceri la sediul săptămânalului Atac de Buzău şi ar fi pus la dispoziţia redactorilor materialele de presă.
„Din adresa de răspuns din data de 31.10.2014 a conducerii redacţiei cotidianului «Atac de Buzău», rezultă că redacţia publicaţiei a fost solicitată de un grup de persoane în vederea publicării unor articole denigratoare la adresa dnei judecător Y (n.r., judecător Mariana Coţofană, preşedinte Secţia Comercială din Tribunalul Buzău). Conducerea ziarului a mai comunicat că, printre persoanele solicitante, s-a aflat şi dl judecător X (nr, judecător Eugen Irimia), care, împreună cu dna avocat M3 (n.r., avocata Alexandra Nistor, prietena judecătorului Irimia) şi numitul M2 (om de afaceri) s-au prezentat de mai multe ori la redacţia cotidianului Atac de Buzău, domnul judecător şi dna avocat manifestîndu-şi disponibilitatea de a pune la dispoziţia publicaţiei articole întocmite, care ulterior au şi fost predate la redacţie de către dna avocat M3 şi de către domnul M2”, mai precizează C.S.M.
Pentru apariţia materialelor respective s-ar fi plătit anumite sume, după cum declară reprezentanţii publicaţiei: „M5 (n.r., Florin Paraschivescu, director «Atac de Buzău») a afirmat că publicarea articolelor a fost plătită. A spus foarte clar că materialele nu le-au aparţinut, le-au fost date pur şi simplu şi plătite de către persoanele indicate anterior”, se precizează în motivarea Consiliului Suprem al Magistraturii.
Declaraţii schimbate pentru un drum la mare plătit de Irimia şi pentru mai multe sticle cu vin
La sfârşitul lui 2014, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare a cerut un control la Curtea de Apel Ploieşti şi la instanţele arondate, având ca obiect verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de către judecătorii cu funcţii de conducere. La începutul lui 2015, în timpul verificărilor efectuate la Tribunalul Buzău, preşedinta Secţiei a II-a ar fi semnalat echipei de inspectori o situaţie legată de conduita judecătorului Irimia şi a pus la dispoziţie mai multe înscrisuri, precizând, potrivit hotărârii CSM, că nu doreşte să depună plângere ori sesizare.
Potrivit unor surse, erau ataşate copii de pe publicaţia respectivă, print-screen-uri de pe site-ul aceleiaşi publicaţii, dar şi filmuleţe în care apărea judecătorul Eugen Irimia la o sindrofie organizată de aceeaşi publicaţie înconjurat de personaje care n-ar fi trebuit să se afle în preajma unui magistrat de talia celui mai sus.
În urma analizării documentelor, Inspecţia Judiciară s-ar fi sesizat din oficiu şi a demarat cercetarea disciplinară în cazul judecătorului Irimia. În timpul audierii de către un inspector al Inspecţiei Judiciare, reprezentanţii publicaţiei ,,Atac de Buzău“, respectiv directorul general al trustului ,,Atac la Persoană“ şi directorul de ediţie, au confirmat întâlnirea cu Irimia, iubita acestuia avocată şi cu o altă persoană, om de afaceri, însă ulterior, pe 25 noiembrie 2015, şi-au schimbat declaraţiile în faţa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. Potrivit informaţiilor din hotărârea CSM de excludere din magistratură a lui Irimia, aceştia, martori în cauză, ar fi fost „convinşi“ de Irimia cu bani, li s-ar fi plătit benzina pentru un drum la mare şi li s-ar fi oferit sticle cu vin, precizând în faţa secţiei pentru judecători a CSM că l-ar fi confundat pe Irimia cu şoferul omului de afaceri.
La scurt timp, fiind în atenţia oamenilor legii într-un dosar de şantaj, cei doi au revenit asupra declaraţiilor şi au recunoscut că tot ceea ce au spus în faţa Inspecţiei Judiciare este adevărat.
Judecătorul Irimia a negat însă prezenţa la redacţia publicaţiei ,,Atac de Buzău“. Mai mult, se arată în hotărârea CSM, anticipând implicaţiile legale asupra statutului său, magistratul i-ar fi chemat acasă pe reprezentanţii ,,Atac de Buzău“ şi a înregistrat discuţiile cu aceştia, conducând dialogul pentru a dovedi că aceştia mint şi arătându-le doar să spună adevărul.
Celălalt judecător care apare în ancheta Inspecţiei Judiciare privind şantajul de la „Atac de Buzău“ este chiar Mihail Gavril Stănescu de la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea deciziei de excludere a judecătorului buzoian, se arată că, la un moment dat, judecătorii Eugen Irimia şi Mihail Stănescu se aflau la aceeaşi masă, într-un restaurant, cu Florin Paraschivescu, directorul „Atac de Buzău”, astăzi aflat în Penitenciarul Codlea. Ipostaza surprinsă de motivarea CSM este cel puţin jenantă pentru cei doi magistraţi al căror statut nu ar fi permis, în niciun caz, o asemenea alăturare. Cu sau fără legătură cu momentul respectiv, judecătorul Mihail Stănescu a primit, în această vară, un vot negativ la solicitarea de a-şi prelungi activitatea, în condiţiile în care, în luna noiembrie, va împlini vârsta de pensionare.
Au fost momente uşor penibile în şedinţa CSM din 16 iunie, în care pe ordinea de zi se afla discutarea prelungirii activităţii judecătorului Stănescu. În debutul şedinţei, magistratul buzoian le-a cerut membrilor Consiliului să aprobe cererea sa, pentru ca, ulterior, după un zdrobitor vot împotrivă (toţi cei 15 membri au votat pentru respingere), magistratul să solicite să se ia act de renunţarea sa la solicitare.