Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive şi în ami­ntirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

  „Strada Doamna Neaga. În prim plan, o parte din parcul Bisericii «Sf. Îngeri>. Pe trotuarul opus, clădirile de la acea vreme, cu prăvălii la parter (unele numai cu parter), locuinţe la etaj, şi balcoane din beton armat. După cum se vede, nu se realizase încă gardul din beton şi fier forjat care mărgineşte astăzi parcul, din fotografia înţelegându-se că la acea dată se realiza şanţul pentru turnarea fundaţiei gardului.

Numele străzii s-a atribuit la 1 martie 1879, traversa Bd-ul I.C.Brătianu (N. Bălcescu), de la Tribunal numindu-se strada Col. Grigore Voicescu (după 1948, Vasile Roaită), având în prelungire strada Smârdan ce trece pe lângă Tribunal până la strada Petre Bărbulescu, în zona centrală, între străzile Democraţiei (Petre Bărbulescu) şi Independenţei. Ca obiective: Hotelul «Dobrogeanu> (1925); fostul sediu ale Camerei de Comerţ şi Industrie (1926);  Tipografia şi Legătoria Luca Oprescu; magazinul de modă Ana Vasilescu (nr. 9); cizmăria N. Oprescu; magazinul de maşini de cusut mărcile «Singer> şi «Bourne> (nr.5); croitoria Mihai Dragomirescu; bijuteria Ştefan Athanasiu (nr. 23, vis-a-vis de Banca «Mercur>); magazinul de gramofoane, patefoane şi plăci mărcile «Odeon>, «Columbia> şi «His Master’s Voice> (nr. 5, vis-a-vis de Bi­se­ri­ca «Sf. Îngeri>); reprezentanţa Societăţii de Asigurare «Aquila Română>; croitoria Toma Asproiu; atelierul de pictură Mihai Benea (a pictat şi Biserica «Sf. Îngeri>); «Librăria Românească>, Jean Iliescu, Banca Centrală Buzău (nr.17); magazinul de pălării Aneta Ştefănescu (nr.9); reprezentanţa S.A.R. de Asigurare «România>; o latură a bisericii «Sf. Îngeri> (1619, refăcută în 1833; clopotniţa demolată în 1935 pentru lărgirea străzii Unirii),  Romtelecom (1974 şi 1982); Fabrica de ape gazoase (sifonărie) «Sănătatea>, strada Doamna Neaga nr. 19, patron Vasile Simionescu (înfiinţată în anul 1909); restaurantul-bodegă de la nr. 3, înfiinţat în anul 1914

   Strada Tunel a primit acest nume tot la 1 martie 1879. Iniţial s-a numit strada Soare, în 1925 – Tunelul, în 1936 – Tunelului. Ca obiectiv de interes,  Tipografia Dumitru Bălănescu, după naţionalizarea din 1948, aici funcţionând un club de box şi sala de activităţi culturale a cooperativelor meşteşugăreşti”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.