Nu degeaba se spune că pădurile sunt aurul verde al unui județ. De aici și interesul crescut pentru ele. Iar de la momentul în care a început reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor au apărut, cum era de așteptat, o sumedenie de probleme. În județul Buzău, suprafața forestieră este, sau era cel puțin acum cinci ani, de 152 de mii de hectare, din care circa 70 de mii erau în proprietatea statului, iar 40 de mii făceau obiectul litigiilor pe rolul instanțelor buzoiene. Iar miza fiind mare, apar și ilegalitățile.
Din 2011 până acum, multe hectare de pădure au fost deja obținute în instanțe, în unele cazuri, dovedit, în mod ilegal.
Pe de altă parte și expertizele făcute pe picior au condus la reconstituirea greșită a dreptului de proprietate. Experții fie nu au luat în calcul toți proprietarii cu drept asupra suprafețelor în discuție, fie nu au ținut cont de amplasamente.
Din toate aceste nereguli consemnate de-a lungul a câțiva ani de retrocedări de păduri au rezultat nenumărate procese, dar și sentințe care sunt cel puțin discutabile dacă nu susceptibile de a fi fost pronunțate pentru a avantaja anumiți proprietari.
Un raport al Direcției Silvice din 2011 arăta că în județul Buzău erau probleme de legalitate asupra unei suprafețe de circa 44 de mii de hectare de pădure.
În toate cazurile, proprietarii cer instanțelor să lămurească problema legalității. Numai că, nici în instanțe lucrurile nu se clarifică pentru că nu întotdeauna există disponibile toate datele necesare.
La nivelul județului Buzău sunt mai multe suprafețe de pădure, retrocedate, pe rolul instanțelor, care sunt considerate contestabile. Asta pentru că Direcția, care are în unele cazuri o situație mai clară asupra terenurilor forestiere care au fost supuse colectivizării, în trecut nu a fost parte în multe din procesele de retrocedare. Practic, la retrocedări s-a ținut cont doar de înscrisurile prezentate de părțile direct implicate. Ulterior, Direcția Silvică a făcut cerere de intervenție în multe dintre aceste procese. Mai mult, și primarii localităților de munte au încercat să rezolve problemele apărute ulterior când s-a constatat că, de fapt, au fost retrocedate suprafețe pe alte amplasamente decât cele din actele inițiale și s-au trezit cu o avalanșă de solicitări la Primării prin care li se cerea regleze situația. Cum în teren situația nu mai putea fi rezolvată, au deschis acȚiuni în instanță pentru constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate.
În unele cazuri, „încurcăturile“ au fost create în instanțe, care au dat suprafețe de pădure unor cumpărători de drepturi litigioase, în altele de comisiile locale de fond funciar ori chiar de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor. Sunt numeroase cazuri în care s-au anulat titluri de proprietate deja emise, s-au invalidat poziții pe lista de retrocedare și s-au validat alte poziții, pe motivul-standard: ,,lipsa de terenuri forestiere disponibile”. Însă unora li s-au dat păduri în loc de pășuni și astfel s-a creat o reacție în lanț ca la un joc de domino.
Astfel de situații sunt în tot județul, însă cele mai mari probleme sunt tot în zona de munte, unde pădurile au fost împărțite după bunul plac și interesul unora, dovadă și dosarele civile din instanțe dar și cele penale.
Deși putem fi acuzați că batem prea mult monedă pe zona Gura Teghii, acolo sunt și cele mai mari suprafețele forestiere mătrășite după o „schemă“ foarte bine pusă la punct.
În acest moment, pe rolul instanței Curții de Apel Ploiești se află dosarul ce vizează retrocedarea cu cântec a peste 5.000 de hectare de pădure către cumpărătorul de drepturi litigioase Gheorghe Ceteraș, făcut de unii, peste noapte, mare latifundiar. Puțini știu, probabil, că lui Ceteraș i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe un alt amplasament decât cel așa-zis de drept, deoarece terenul cu vegetație forestieră fusese deja dat unui alt solicitant, care, la scurt de timp după emiterea titlului de proprietate, l-a donat.
Despre acest solicitant și pădurile donate unor diverși relatam într-un articol în luna iulie: „Tribunalul Galați a luat definitiv dreptul buzoienilor la peste 400 ha de pădure donate și vândute imediat după punerea în posesie“.
Cum s-a ajuns la această încurcătură, nu se știe. Cert este că la câțiva ani după punerea în posesie, primarul de la Gura Teghii a cerut în instanță anularea parțială a titlului de proprietate emis în 2008 pe numele Sergiu Petru Dumitru Sachelari (S.S.P.D.) pentru suprafața de 1.493,9 ha teren cu vegetație forestieră din totalul de 1.915 ha, teren ce ajunsese, între timp, în posesia unui avocat din București, Dan-Albert Prediger, respectiv unui anume Florentin Marius Oprea, coproprietari fiind soțiile acestora. Suprafața de 1.493,9 ha pentru care se solicita constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor, se afla în UP IX Mușa Mare.
În fapt, odată cu apariția Legii nr. 247/2005, Sergiu Petru Dumitru Sachelari, în prezent decedat, a formulat la Comisia Locala de Fond Funciar Gura Teghii mai multe cereri de retrocedare, prima pentru 500 ha teren forestier.
Această cerere a fost completată de către procuratorul lui Sachelari, în sensul că acela pe care acesta îl moștenea, Clery Sachelarie, ar fi deținut înainte de naționalizare pădurea de pe Muntele Giurgiu în suprafața de 1.915 ha teren forestier, emițându-se în acest sens titlu de proprietate 2008, pentru care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale, pădurea de pe Muntele Curiul ( astăzi se numește Coraiul) în suprafață de 2.023,65 ha teren forestier – această pădure a aparținut, conform unei convențiuni de partaj ereditar în proporție de 60% lui Clery Sachelarie și în proporție de 40% fratelui acestuia, emițându-se în acest sens titlul de proprietate 2006. Tot în pădurea de pe Muntele Curiul a mai fost solicitată suprafața de 447 ha teren forestier, emițându-se în acest sens titlul de proprietate în 2008. Primarul de la Gura Teghii și Comisia Locală de Fond Funciar au arătat că titlul de proprietate a cărui anulare se solicită este rodul unei grave greșeli în ceea ce privește amplasamentul UP IX Mușa Mare pentru suprafața de 1493.9 ha teren forestier.
Din studierea documentelor a rezultat că suprafața de 1.493,9 ha a fost retrocedată pe un alt amplasament, în condițiile în care vechiul amplasament era liber la data soluționării cererii de retrocedare.
Amplasamentul de 1.493,9 ha Mușa Mare ar fi aparținut Societății Ardeleana în numele căreia Ceteraș a devenit mare proprietar de păduri în 2011. Mai mult decât atât, la momentul acordării acestui amplasament, Comisia Locală era investită cu o cerere de retrocedare aparținând urmașilor acționari ai societății sus amintite.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, din lecturarea cu atenție a întregii documentații depusă de către Sachelari, rezulta că vechiul amplasament din Muntele Giurgiu era format din pășune (nu pădure) acesta întinzâdu-se între „culmea principală a Muntelui Giurgiu, care formează hotarul de răsărit al acestui corp, pârâul Giurgiu și Plaiul Stânii“ cu următoarele vecinătăți: Nord, Nord – Vest,Vest și Sud – pădurile statului grupate în UP XVII-a, , la Est – golul de munte de pe versantul răsăritean al Giurgiului.
Astfel, s-a considerat că retrocedarea în privința suprafeței de 1.439,9 ha din cele 1.915 ha înscrise în titlul de proprietate a cărui anulare parțiala o solicita Primăria Gura Teghii s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale în materie, în condițiile în care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
„În motivare se arată că vechiul amplasament în ceea ce privește suprafața de 1.493,9 ha pentru care se solicită constatarea nulității absolute parțiale – , conform actului primar de proprietate (Avizul de expropriere cu nr. 436/02.03. 1946), această suprafața avea categoria de folosință pășune, iar nu pădure“, se precizează în documentele aflate la dosarul cauzei.
S-a mai arătat că , în ceea ce privește proprietarul anterior al pădurii restituite lui Sachelari, „chiar dacă cele afirmate în acțiune ar fi adevărate, persoana juridică despre care se afirmă că ar fi continuatoarea fostului proprietar, S.C. F.A. (n.r. Forestiera Ardeleana) S.R.L., a beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate și a și înstrăinat între timp terenul forestier primit în baza legilor fondului funciar“. În plus, pârâții din cauză, precizează că cesionarul drepturilor, în speță Gheorghe Ceteraș, a formulat acțiune în vederea obligării Comisiei locale la atribuirea altor suprafețe în locul celor care au fost atribuite lui Sachelari
Cert este că în ambele retrocedări a fost vehiculat numele inginerului silvic Eduard Moiseanu, creierul afacerii dubioase de la Gura Teghii, și al ,,văcarului din Țăndărei“, devenit, peste noapte, mare latifundiar, Gheorghe Ceteraș, pentru a obține, cu banii acestuia din urmă, în condiții de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5.134,29 ha teren forestier, pădure, care aparținuse Societății Anonimă „Ardeleana“ pentru Industrie Forestieră și cerut ulterior în numele SC Forestiera Ardeleana.
Recent, Primăria Gura Teghii a mai pierdut definitiv la Tribunalul Galați procesul, deschis în 2011, prin care a încercat să recupereze aproape 500 de hectare de pădure ajunse într-un mod îndoielnic în posesia unui avocat din București, prin donația lui Sergiu Petru Dumitru Sachelari, și apoi în proprietatea unui SRL din Brașov, SC Tornator, interfața în România a companiei finlandeze de investiții Tornator Oyj, unul dintre cei mai mari proprietari străini de suprafețe forestiere din România, alături de fondul de investitii german Nordcapital și cel austriac Holzindustrie Schweighofer.
După ce instanțele buzoiene – de la Judecătoria Pătârlagele, la Tribunalul Buzău – s-au spălat pe mâini și au trimis cauza în alt județ, în luna martie a acestui an, Tribunalul Galați a modificat radical o sentință a Judecătoriei din localitate prin care se anula titlul de proprietate pentru suprafața de 447 de hectare de pădure emis în 2008 de pe numele lui Sergiu Petru Dumitru Sachelari și, implicit, actul de donație a acesteia către Dan – Albert Prediger, avocat din București, respectiv unui anume Florentin Marius Oprea, având ca obiect suprafața de 2.520,649 mp, suprafața de 1.943,750 mp și suprafața de 6.246 mp, toate situate în extravilanul comunei Gura Teghii și provenind din titlul de proprietate atacat de Primăria comunei, dar și de Direcția Silvică Buzău care a cerut restituirea în natură a peste 300 de hectare de pădure. Totodată, Judecătoria Galați obliga beneficiarii actului de donație la plata a 1,46 milioane de euro drept despăgubire către Statul Român, sumă actualizată la zi.
„(…) Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 102697/29.04.2008 pentru suprafaȚa de 447 ha teren forestier emis pe numele Sachelari Sergiu Petru Dumitru, a procesului verbal de punere în posesie nr. 1182/ 18.03.2008, precum și a Hotărârii Comisiei JudeȚene Buzău Pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra Terenurilor nr. 367/2007, în ceea ce privește anexa 37, poziȚia 2. Constată nulitatea absolută a contractului de donaȚie autentificat sub nr. 1079/09.05.2008 la BNPA Vasile Victor și Vasile Robert Ciprian încheiat între Sachelari Sergiu Petru Dumitru și Prediger Dan – Albert, respectiv Oprea Florentin Marius, având ca obiect suprafaȚa de 2.520.649 mp, suprafaȚa de 1.943.750 mp și suprafaȚa de 6.246 mp, toate situate în extravilanul comunei Gura Teghii și provenind din titlul de proprietate atacat. Obligă pârâȚii PREDIGER DAN ALBERT, PREDIGER RAZABUNă IOANA, OPREA FLORENTIN MARIUS și OPREA șTEFANIA CLAUDIA la restituirea către STATUL ROMÂN în natură a terenului categoria pădure, în suprafaȚă de 31587 mp, situat în extravilanul comunei Gura Teghii, în prezent înscris în CF nr. 20391 Gura Teghii (provenită din transcrierea de pe hârtie a CF nr. 1371), nr cad. 20391. Obligă aceiași pârâȚi PREDIGER DAN ALBERT, PREDIGER RAZABUNă IOANA, OPREA FLORENTIN MARIUS și OPREA șTEFANIA CLAUDIA la restituirea către Statul Român a echivalentului în lei la cursul BNR din data plăȚii, a sumei de 1.459.590 Euro actualizată începând cu data de 12.06.2008 până la data plăȚii, precum și a sumei de 10.000 lei, actualizată începând cu data de 27.05.2011 până la data plăȚii. (…)“, se precizează în sentinȚa Judecătoriei GalaȚi.
Toate părȚile au atacat sentinȚa, mai puȚin Primăria Gura Teghii, iar judecând recursurile, Tribunalul GalaȚi le-a admis și a dat câștig de cauză, irevocabil, celor deveniȚi proprietari printr-un act de donaȚie: „(…) Respinge, ca nefondată, acȚiunea în constatarea nulităȚii absolute a titlului de proprietate nr. 102697/29.04.2008 emis pentru suprafaȚa de 447 ha teren forestier, pe numele Sachelari Sergiu Petru Dumitru, a procesului verbal de punere în posesie nr. 1182/ 18.03.2008, precum și a Hotărârii Comisiei JudeȚene Buzău Pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra Terenurilor nr. 367/2007, în ceea ce privește anexa 37, poziȚia 2. Respinge ca nefondată acȚiunea în constatarea nulităȚii absolute a contractului de donaȚie autentificat sub nr. 1079/09.05.2008 la BNPA Vasile Victor și Vasile Robert Ciprian încheiat între Sachelari Sergiu Petru Dumitru și Prediger Dan – Albert, respectiv Oprea Florentin Marius, având ca obiect suprafaȚa de 2.520.649 mp, suprafaȚa de 1.943.750 mp și suprafaȚa de 6.246 mp, toate situate în extravilanul comunei Gura Teghii și provenind din titlul de proprietate atacat. Înlătură menȚiunile contrare prezentei decizii și menȚine celelalte dispoziȚii ale sentinȚei recurate. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de intervenienȚii Statul Român prin D.G.F.P. Buzău și Regia NaȚională a Pădurilor Romsilva, prin DirecȚia Silvică Buzău. Irevocabilă“.
Dubios este că printre pârâȚii din acest dosar se află și Eduard Moiseanu, fost director tehnic la DirecȚia Silvică Buzău, cel care ar fi pus la cale, împreună cu rudele sale, familia de avocaȚi Vasile, afacerea dubioasă cu cele peste 5000 de hectare de pădure de pe raza comunei Gura Teghii, cauză în care DNA Ploiești a trimis în judecată 12 inculpaȚi, printre care doi foști prefecȚi de Buzău.
În ediȚia din data de 6 ianuarie 2016, în articolul „Pe ce păduri din Buzău a mai pus ochii creierul afacerii lotului Beganu“, în EXCLUSIVITATE, cotidianul OPINIA dezvăluia faptul că retrocedarea dubioasă a peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii nu este singura pe care a pus-o la cale inginerul silvic Eduard Moiseanu.
ÎnȚelegerea dintre avocatul Mihail Cosmin Vasile, Eduard Gabriel Moiseanu – creierul afacerii dubioase de la Gura Teghii – și ,,văcarul din Țăndărei“, devenit, peste noapte mare latifundiar Gheorghe Ceteraș, pentru a obȚine, cu banii acestuia din urmă, în condiȚii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeȚe de 5.134,29 ha teren forestier, pădure, care aparȚinuse SocietăȚii Anonimă „Ardeleana“ pentru Industrie Forestieră, nu este singura aflată în atenȚia procurorilor. Procurorii DNA de la Ploiești care, în acest moment, sunt aproape de finalizarea unui dosar care va zdruncina din nou instituȚii ale statului ai căror funcȚionari au girat activ, contra-cost, prăduirea fondului forestier al judeȚului în favoarea unor societăȚi cu capital străin, special înfiinȚate în România pentru acapararea cât mai multor păduri din lanȚul carpatic și defrișarea lor sistematică.
Odată cu investigaȚiile demarate în cazul „lotului Beganu“, procurorii DNA de la Ploiești au început să caute indicii referitoare la modul în care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate a peste 2.600 de hectare de pădure în zona Siriului.
Vizat de anchetă este chiar inginerul silvic Eduard Moiseanu, angajat, în acest moment, la Ocolul Silvic Siriu, el intrând în atenȚia procurorilor în urmă cu mai bine de doi ani.
Folosindu-se de înscrisuri pe care le-a obȚinut în virtutea calităȚilor oficiale deȚinute în cadrul DirecȚiei Silvice Buzău și în cadrul Ocolului Silvic Nehoiașu, Eduard Moiseanu ar fi făcut demersuri pentru a obȚine aproximativ 2.635 ha în zona denumită „Muntele Siriului“, prin achiziȚionarea drepturilor litigioase de la unul dintre moștenitorii acȚionarilor fostei SocietăȚi Forestiere ,,Cheia Buzăului“. Prin metoda aplicată și în cazul pădurii de la Gura Teghii, ar fi fost identificat un număr de înregistrare liber în condica de intrări documente a Primăriei comunei Siriu, în perioada 2005–2006, și s-ar fi înregistrat în fals o cerere de retrocedare. Cererea a primit bineînȚeles, un răspuns nefavorabil, însă, astfel, s-a repus în termen acȚiunea de constatare în JustiȚie a dreptului de proprietate. Pentru a duce la bun sfârșit acestă șmecherie, Moiseanu ar fi beneficiat chiar de ajutorul avocatului Mihail Cosmin Vasile, care îi este rudă de gradul III, dar și de ajutorul tatălui acestuia din urmă, Gavril Vasile fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, actualmente avocat. Astfel, Eduard Gabriel Moiseanu ar fi solicitat în instanȚă recunoașterea dreptului de proprietate pentru aceste suprafeȚe de pădure, garanȚia reușitei acestui demers fiind relaȚia foarte strânsă între cei doi avocaȚi, mai ales dintre fostul prim-procuror de la Pătârlagele și judecătorul Neculae Toader de la Judecătoria Pătârlagele, acolo unde au fost legate sau dezlegate mai toate afacerile suspecte cu pădurile din nordul judeȚului.
De asemenea, procurorii DNA de la Ploiești ar mai avea în atenȚie și infracȚiuni de spălare de bani și evaziuni fiscale, fapte sesizate de Oficiul NaȚional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin două adrese, una în octombrie 2013 și alta în februarie 2015.
Procurorii anticorupȚie au intrat pe firul afacerii cu pădurile de la Siriu încă din 2013, iar ulterior, cauza a fost disjunsă din dosarul lotului Beganu, în vederea continuării cercetărilor la DNA Ploiești.