Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „Imagine cu Palatul Comunal, în care se observă parcul din jurul construcției (față și lateral), cu o alee către turn, ce are în față o fântână arteziană din fontă. În partea dreaptă, în mijloc, este piedestalul din piatră pe care era bustul primarului Nicu I. Constantinescu. În dreapta, o clădire mică, pe locul căreia, după demolare, se va ridica imobilul unde va funcționa Magazinul universal «București», apoi o librărie, astfel că este mai cunoscut drept Casa Cărții. În spate se văd alte clădiri, către strada Nae Stănescu (Bistriței).

   În stânga, se afla imobilul construit în 1866, unde au funcționat Hotelul și Teatrul – Cinematograf «Moldavia», demolat după 1977, pe terenul respectiv construindu-se campusul bancar de lângă Primărie. Porțiunea vizibilă de trotuar este către Complexul Sava Gerota, cu Hotelul «Coroana». Este interesantă diversitatea accesoriilor vestimentare ale celor fotografiați, toți cu pălării (între care cele cunoscute ca fiind marca Gambeta, preferata  cunoscutului șansonetist francez de music-hall, Maurice Chevalier). Pavimentul era din piatră cubică. Sunt vizibile un automobil de epocă și o trăsură”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.