„Marea asfaltare“ promisă de clica lui Boșcodeală a fost, se pare, și marea minciună a ultimului mandat al fostului primar, încheiat forțat cu trei luni mai devreme din cauza unei condamnări cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul „Gloria“.
Într-o ședință recentă, primarul Constantin Toma a dezvăluit adevăratul motiv pentru care proiectul ce viza reabilitarea a 46 de kilometri de străzi și 190 de kilometri de trotuare nu s-a mai urnit.
„Trebuie să vă informez, că ieri (n.r. 14 iulie) am avut o întâlnire cu doamna Viorela Vlad directoarea BERD, în care primul punct al discuției a fost cel despre asfaltare. În condițiile în care vom demonstra că, prin deciziile Consiliului Local, prin dispoziție de primar, situația economico-financiară se va îmbunătăți foarte mult în Primăria Buzău, vom avea deja un precontract pentru a ne finanța gratuit, până să semneze contractul mare, planul de mobilitate urbană, fără de care nu putem lua nicio decizie pentru asfalt, autobuze, etc. Acel contract celebru, cu 138 de străzi, cu 30 de milioane de euro, s-a întrerupt după ce BERD-ul, care până la urmă este o bancă, a făcut o analiză a situației financiare din Primăria Buzău și a văzut că este foarte proastă. Dacă vom demonstra, prin decizii, că putem ține acest buget în mână, în sensul că putem avea vocație la credite de la această Bancă Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, vom avea și proiecte mari în orașul Buzău, care nu se vor mai da la SC Urbis-Serv SRL decât în condiții de licitație. În situația în care această companie are prețul de trei ori mai mare decât firma Strabag, austriacă, multinațională, este ceva la mijloc. Este o situație incredibilă. Primăria este datoare vândută la una din companiile ei, unde Consiliul Local este acționar 100%“, a spus Toma în plenul ședinței extraordinare a Consiliului Local Municipal din data de 15 iulie.
Asfaltarea a peste 130 de străzi din oraș, o promisiune care a avut cârlig la electorat, în 2012, s-a dovedit a fi, astfel, o utopie.
Reprezentanții fostei administrații locale au încercat însă să ascundă adevăratul motiv al amânării proiectului cu pricina. În luna iunie 2015, când a fost programată o vizionare în teren, nicio firmă nu și-a trimis reprezentanții la Buzău ca să vadă la fața locului starea străzilor din municipiu.
Reprezentanții Primăriei Buzău au spus atunci că nu este o problemă, deoarece există și alte posibilități de informare despre starea străzilor din muncipiu.
,,Firmele care au cumpărat caiete de sarcini sunt atât de mari încât, cel mai probabil, s-au informat prin alte metode – exemplu Google, despre drumurile din municipiul Buzău“, preciza viceprimarul Fănică Bârlă. Caietul de sarcini a fost solicitat anterior de 17 societăți din diverse colțuri ale lumii. Cele mai multe sunt din țări europene. La licitație și-a manifestat intenția de a participa și o companie din Statele Unite. Ofertele trebuiau făcute până pe 23 iunie, și tot până atunci trebuia depusă și garanția de participare la licitație, de 660.000 de euro. Era suficientă însă o singură ofertă pentru a fi demarate procedurile de negociere. Nu s-a mai întâmplat nimic, iar reprezentanții municipalității au ridicat iar din umeri, după ce anterior au pus totul pe seama perioadei lungi de mentenanță pe care societatea câștigătoare trebuia să o asigure.
„Caietul de sarcini este pus la dispoziție gratuit, însă garanția pentru participare la licitație este de 660.000 de euro și trebuie depusă până la 23 iunie. Până pe data de 23 iunie trebuie să fie depuse trei oferte, dar dacă nu va fi depusă decât una eligibilă, procedura se va relua prin negociere cu o singură firmă. Dacă nu se va depune nicio ofertă atunci BERD va schimba condițiile“, declara primarul Constantin Boșcodeală.
De ce nu s-au îngrămădit constructorii
Concepute încă din anul 2008, lucrările ar fi trebuit să demareze la începutul lui 2012, însă niciun investitor nu s-a arătat dispus să se angajeze la un asemenea proiect, mai ales că va trebui să asigure întreținerea străzilor timp de nouă ani și să vină și cu o cofinanțare de 15% din valoarea lucrărilor.
Asta chiar dacă diferența de 85% din investiția totală, de aproape 30 de milioane de euro, venea dintr-un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care urma să fie luat nu de Primăria Buzău, ci de o companie de proiect care va derula acest contract.
Acestea au fost motivele pentru care, niciun constructor nu s-a prezentat la licitații, din cauză că, dacă nu-și îndeplinea obligațiile asumate, compania de proiect ar fi fost penalizată și, practic, nu mai primea sumele de disponibilitate.
„Marea asfaltare“, prosteala din campania electorală
În 2012, echipa de campanie a lui Constantin Boșcodeală, primar care era în funcție de 16 ani, anunța finalizarea unor ample investiții ori proiecte noi, pe durata următorului mandat.
Au promis sensuri giratorii noi, străzi ca-n palmă în tot orașul, refacerea centrului vechi al orașului, reabilitarea conacului care i-a aparținut fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman și încheierea proiectului de modernizare a stațiilor de autobuz. În prima jumătate a mandatului, administrația condusă de Constantin Boșcodeală a reușit să finalizeze un proiect realizat cu bani europeni. Începută chiar în toamna anului în care Boșcodeală a fost reales, asfaltarea a zece kilometri de străzi din cartierul Mihai Viteazul a fost una dintre primele realizări bifate de fostul edil. A urmat terminarea modernizării a 26 de stații de autobuz, demers inclus în același proiect cu bani europeni și care mai conținea alte două componente: refacerea centrului vechi al Buzăului și reabilitarea Vilei Albatros, a politicianului Alexandru Marghiloman. Reabilitarea Conacului Marghiloman s-a încheiat în 2015. Investiția care a constat în restaurarea ansamblului ce include Vila Albatros și parcul Marghiloman s-a ridicat la 20 de milioane de lei. Tot în 2015, a fost terminată și reabilitarea străzii Cuza Vodă, din centrul vechi, proiect care a impus lucrări de restaurare a infrastructurii și a mobilierului stradal, pentru a reda buzoienilor unul dintre punctele de referință și atmosfera din trecut. Proiectul de asfaltare a peste 130 de străzi a fost o inițiativă pornită de asemenea cu mulți ani înainte de alegerile locale din 2012, dar reluată de echipa lui Boșcodeală în campania electorală de acum patru ani. Specialiștii din Palatul Comunal au redactat încă din 2008 proiectul modernizării a o treime din străzile municipiului. Studiul de fezabilitate indica investiții de aproape 30 de milioane de euro, iar ideea initială era ca un investitor să vină cu banii săi, dintr-un credit propriu, și să-și recupereze în 20 de ani investiția, prin bilete la ordin de la Primărie. Ulterior, proiectul a suferit câteva modificări iar singura șansă pentru mai-marii din primărie de a-și vedea proiectul finalizat a fost perspectiva unui credit BERD, pentru care s-au purtat lungi negocieri. Problemele au continuat. Din cauza unor clauze strecurate de BERD la contract, care obligau firmele să asigure mentenanța lucrărilor pe o perioadă de 9 ani, nicio firmă nu s-a înhămat la refacerea celor aproape 50 de kilometri de străzi din municipiu. Nici până astăzi proiectul nu a putut fi urnit. El continuă să fie piatra de moară agățată de gâtul edililor, având în vedere că promisiunea nerespectată a venit pe un fond de nemulțumire masivă din partea cetățenilor legată de starea jalnică a infrastrucurii rutiere din oraș.
Există trei categorii de străzi care ar fi trebuit reabilitate – unele până la o adâncime de 80 de centimetri, altele până la o adâncime de 20 de centimetri și altele doar pe stratul de uzură.
Ce străzi vor fi reabilitate
Cele mai multe sunt străzi care erau vizate de reabilitare prin frezarea îmbrăcăminții de uzură existente și refacerea cu strat nou. Este vorba despre străzile: Al. Marghiloman, Victoriei, Strada Mică, Patriei, Vasile Caloian, Vasile Golea, Păun Pincio, Ion Andreescu, Democrației, Bdul. Bălcescu, Bazalt, Dorobanți, Luminii, Columbelor, Independenței, Verii, Filantropiei, Aleea Sporturilor, Vișinului, Iazul Morilor, Ion Băieșu, Mărăști, E. Văcărescu, Poet Neculuță, D. Petrescu, Elocinței, H. P. Bengescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, D. Cantemir, Păcii, 22 Decembrie, Vasile Grădeanu, Fundătura școalei, Timotei Cipariu, Făgetului, Turdei, Griviței, Olțetului, Vlăsiei, Progresului, Alecu Russo, Mărășești, Proletari, Carpați, Molidului, Unirii Pasaj-barieră, Ostrovului, Ciucurete Petrescu, Fundătura Gârlei, Traian Vuia II, Vânători, Zambilelor, Ciochinescu, G. Alexandrescu, Răscoalei, Iordache Buga și Tăbăcari.
Străzile intens circulate a căror îmbrăcăminte existentă urma să fie înlocuită complet până la adâncimea de 80 de centimetri sunt: Prelungire Dorobanți, Prutului, Transilvaniei 1/3 și Constituției.
O altă categorie este cea a străzilor puțin circulate, a căror îmbrăcăminte existentă s-ar fi înlocuit complet până la adâncimea de 55 de centimetri. Este vorba despre: Plantelor, Aleea Plopilor, Primăverii, Al. Cel Bun, Prosperității, Rahovei, Toamnei, Viilor, Fundătura Virtuții, Simila, Viitorului (zona Davilla), Independenței, Gârlași, Țiglari, Leului, Nufărului, Arieșului, Dreapta, Oltului, Speranței, Sculpturii, Crizantemelor, Martirilor, H. Rădulescu, Lt. Godeanu, Pompiliu Ștefu, Traian Vuia, Aleea Parcul Tineretului, Bistriței, Plevnei, Scânteii, Parâng, Clujului, Războieni, Zefirului, Caraiman și Carol Davilla.
Străzi puțin circulate a căror îmbrăcăminte existentă trebuie înlocuită complet până la adâncimea de 50 de centimetri sunt: Călărași, Călmățui, Cărămidari, Cerbului, Cercului, Câlnău, Aleea Cimbrului, Coloniilor, Fundătura Fragilor, Haiducului, Înfrățirea, Izvor, Liliacului, Aleea Livezilor, Mărgăritarelor, Fundătura Pescăruș, Intrarea Pescăruș, Foișor, Fundătura Sălciilor, Fundătura Salcâmilor, Fundătura Slănic, Fundătura Șoimului, Fundătura Uzinei, Intrarea V. Gogu, Fundătura Viilor și Fundătura Berzei.