Șpagă, înregistrări pe ascuns, presiuni și implicații la cel mai înalt nivel! La aproape două luni și jumătate de la emiterea deciziei de excludere din magistratură a judecătorului sindic Eugen Irimia de la Tribunalul Buzău, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat hotărârea motivată. Documentul explică cu lux de amănunte cum a încercat magistratul buzoian să o discrediteze public pe colega sa, și șefa, de la acel moment, a Secției a II-a Civilă și Contencios Administrativ, Mariana Coțofană, prin acte pretabile, mai degrabă pentru un infractor de rând.
Pe 18 mai, Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis acțiunea Inspecției Judiciare formulată împotriva judecătorului buzoian și a dispus excluderea lui din magistratură. „În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Secția a aplicat domnului judecător Irimia Eugen sancțiunea constând în «excluderea din magistratură» pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de 99 lit. a) și i) din același act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu» și „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa…“, se precizează în soluția Secției pentru Judecători din cadrul CSM în materie disciplinară.
Cazul excluderii din magistratură a judecătorului Eugen Irimia reprezintă o premieră pentru justiția buzoiană post-decembristă. Dincolo de comunicatul sec al CSM, lucrurile sunt destul de complicate și dovedesc intensitatea luptelor interne din instanța buzoiană pentru transferul de putere în diverse puncte prin preluarea unor posturi importante, cum a fost și șefia Secției Comerciale a Tribunalului Buzău.
Problemele lui Eugen Irimia au apărut în vara lui 2014, în momentul în care, la nivelul conducerii CSM, s-a decis respingerea candidaturii sale pentru funcția de președinte al Secției II-a civilă și de Contencios Administrativ a Tribunalului Buzău, funcție ocupată până atunci prin delegație de prelungire cu câte 6 luni de către judecătoarea Mariana Coțofană.
Întrucât judecătoarea Coțofană depășise demult vârsta pensionării, simpla înscriere în cursă a lui Irimia ar fi blocat practic, prin efectul aplicării regulamentelor în vigoare, o nouă numire a acesteia pe funcție ori o participare la concurs.
Momentul declanșării răzbunării
Deși cărțile păreau făcute la nivelul Tribunalului Buzău, Irimia, având sprijinul Colegiului de conducere a instanței, hotărârea în acest sens fiind însoțită de rapoarte favorabile ale președintelui, decizia a fost contestată de președintele Secției Comerciale de atunci, Mariana Coțofană, iar președintele Curții de Apel Ploiești a dat aviz negativ propunerii, solicitând refacerea procedurii „în condiții de deplină legalitate și reală transparență“. Solicitarea a fost respinsă însă de președintele Tribunalului Buzău, astfel că președintele Curții de Apel Ploiești a avizat negativ propunerea șefului instanței buzoiene privind numirea lui Irimia în funcția de șef al Secției a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal. Astfel că, la data de 3 iulie 2014, CSM, secția pentru judecători a dispus respingerea propunerii înaintată de conducerea Tribunalului Buzău.
Astfel, „demersurile judecătoarei Coțofană de a contesta modalitatea de formulare a propunerii pentru ocuparea funcției de conducere a Secției Comerciale, finalizate cu respingerea candidaturii judecătorului Eugen Irimia, au fost de natură a genera sentimente de nemulțumire din partea acestuia“, se precizează în hotărârea Secției pentru Judecători în materie disciplinară a CSM. Înscrierea în această cursă a lui Irimia a fost interpretată de Mariana Coțofană ca o acțiune declanșată împotriva sa, acțiune sprijinită de un grup din care făcea parte și fostul președinte al Tribunalului Buzău, Constantin Florescu, aflat în funcție la acea vreme. Acesta a fost momentul în care a izbucnit conflictul.
Astfel că, pe 23 iunie, în timp ce procedura de numire a lui Irimia la șefia secției în cauză era în derulare, în ziarul „Atac de Buzău“ este publicat un prim articol cu caracter defăimător la adresa judecătoarei Coțofană. Câteva zile mai târziu, în paginile aceleiași publicații era publicat un drept la replică al magistraților buzoieni, în care era apărată reputația șefei secției Comerciale.
După respingerea candidaturii lui Irimia au fost publicate alte trei articole denigratoare la adresa judecătoarei Coțofană, cu informații din dosarele aflate pe rolul Tribunalului, ce fuseseră repartizate acesteia, cât și cu referiri la faptul că „vechiul a învins“.
Ulterior articolele în cauză au fost retrase de pe site-ul publicației.
Irimia, iubita avocată și prietenul afacerist
Audiați de Inspecția Judiciară, reprezentanții publicației au recunoscut că în spatele demersului s-ar fi aflat Eugen Irimia, o avocată cu care acesta se afla într-o relație sentimentală și un afacerist local. De asemenea, mai mulți judecători ai Tribunalului Buzău, audiați de Inspecția Judiciară, au recunoscut că, în perioada derulării procedurii de numire, relațiile între Irimia și Coțofană erau tensionate, și că în cadrul colectivului Tribunalului se discuta că „în spatele articolele de presă“ se află judecătorul Irimia.
Printr-o adresă trimisă publicației de către judecătoarea Mariana Coțofană, reprezentanții Atac de Buzău au devoalat identitatea persoanelor care furnizaseră informațiile cu caracter denigrator la adresa sa – un grup format din „judecătorul X, o «avocată cu care am înțeles că trăiește», unul M2 «de la M.» și un «băiat înalt, frumușel, îmbrăcat bine, care are un BMW ultimul tip»; numele celui din urmă nu a fost pomenit vreun moment. M5 a afirmat că publicarea articolelor a fost plătită; a spus clar că materialele nu le-a aparținut, le-au fost date pur și simplu și plătite de către persoanele indicate anterior“, a precizat, potrivit hotărârii CSM, unul dintre martorii în cauză.
Magistratul a încercat personal să întrerupă publicarea articolelor denigratoare la adresa sa, însă fără succes. I s-a promis publicarea unui drept la replică, care a și apărut ulterior, fiind semnat de mai mulți magistrați. După publicarea dreptului la replică, articolele denigratoare au continuat.
Cerând explicații, reprezentantul trustului Atac la Persoană ar fi replicat că „îi pare rău, dar a primit banii pentru patru numere, ca atare este obligat să le publice pe toate“.
Declarații schimbate pentru un drum la mare plătit de Irimia și mai multe sticle cu vin
La sfârșitul lui 2014, inspectorul șef al Inspecției Judiciare a cerut un control la Curtea de Apel Ploiești și la instanțele arondate, având ca obiect verificarea modului de îndeplinire a atribuțiilor de către judecătorii cu funcții de conducere. La începutul lui 2015, în timpul verificărilor efectuate la Tribunalul Buzău, președinta secției a II-a ar fi semnalat echipei de inspectori o situație legată de conduita judecătorului Irimia și a pus la dispoziție mai multe înscrisuri, precizând, potrivit hotărârii CSM, că nu dorește să depună plângere ori sesizare.
Potrivit unor surse, erau atașate copii de pe publicația respectivă, print-screen-uri de pe site-ul aceleiași publicații, dar și filmulețe în care apărea judecătorul Eugen Irimia la o sindrofie organizată de aceeași publicație înconjurat de personaje care n-ar fi trebuit să se afle în preajma unui magistrat de talia celui mai sus.
În urma analizării documentelor, Inspecția Judiciară s-ar fi sesizat din oficiu și a demarat cercetarea disciplinară în cazul judecătorului Irimia. În timpul audierii de către un inspector al Inspecției Judiciare, reprezentanții publicației Atac de Buzău, respectiv directorul general al trustului Atac la Persoană și directorul de ediție, au confirmat întâlnirea cu Irimia, iubita acestuia avocată și cu o altă persoană, om de afaceri, însă ulterior, pe 25 noiembrie 2015, și-au schimbat declarațiile în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară. Potrivit informațiilor din hotărârea CSM de excludere din magistratură a lui Irimia, aceștia, martori în cauză, ar fi fost „convinși“ de Irimia cu bani, li s-ar fi plătit benzina pentru un drum la mare și li s-ar fi oferit sticle cu vin, precizând în fața secției pentru judecători a CSM că l-ar fi confundat pe Irimia cu șoferul omului de afaceri.
La scurt timp, fiind în atenția oamenilor legii într-un dosar de șantaj, cei doi au revenit asupra declarațiilor și au recunoscut că tot ceea ce au spus în fața Inspecției Judiciare este adevărat.
Judecătorul Irimia a negat însă prezența la redacția publicației Atac de Buzău. Mai mult, se arată în hotărârea CSM, anticipând implicațiile legale asupra statutului său, magistratul i-ar fi chemat acasă pe reprezentanții Atac de Buzău și a înregistrat discuțiile cu aceștia, conducând dialogul pentru a dovedi că aceștia mint și arătându-le doar să spună adevărul.
Explicațiile ulterioare ale acestuia sunt uluitoare. În fața completului secției pentru judecători în materie disciplinară Irimia a spus, referitor referitor la înregistrare, că a făcut-o „deoarece în sistemul judiciar actual, cei care ar trebui să te apere, de fapt, «te înfundă», considerând necesar să se apere singur pentru a avea o dovadă în acest sens“.
Procedurile de audiere a părților și a martorilor, inclusiv fostul președinte al Tribunalului, au durat mult timp și s-au soldat cu câteva serii de amânări care au totalizat luni bune, tocmai din cauza schimbării declarațiilor reprezentanților publicației Atac, aduși la audieri cu escortă, fiind la acea vreme în stare de arest preventiv.
A judecat 7 dosare ale unui prieten și altele în care iubita era avocat
În urma analizării documentelor și a declarațiilor, completul Secției pentru Judecători în materie disciplinară a decis, fără echivoc, că judecătorul eugen Irimia a încălcat statutul magistraților și ca urmare a dispus excluderea lui din magistratură. „În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Secția a aplicat domnului judecător Irimia Eugen sancțiunea constând în «excluderea din magistratură» pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de 99 lit. a) și i) din același act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu» și «nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa…» “, se preciza în comunicatul CSM.
După mai bine de două luni, au venit și explicațiile.
„Este nedemn și lipsit de orice justificare sau înțelegere pentru un judecător să manifeste o asemenea conduită în raport cu un alt coleg, în contextul frustrării generate de respingerea candidaturii privind ocuparea unei funcții de conducere, în cadrul unei instanțe, conduită care, în opinia Inspecției Judiciare, nu poate fi tolerată, putând fi cu ușurință asociată cu o practică de șantaj ce ar trebui condamnată și nu împărtășită de un magistrat. De asemenea, consideră incalificabil gestul pârâtului, care, după sesizarea Secției cu acțiunea disciplinară de față, s-a întâlnit cu martorii-cheie la locuința sa și le-a remis, prin intermediul martorului M4 (un apropiat), importante sume de bani, oferindu-le acestora și alte produse, pentru a-i determina să-și schimbe declarațiile date în cursul cercetării disciplinare. În acest context, se pune întrebarea, dacă mai poate un astfel de judecător să ofere garanțiile de independență, imparțialitate și integritate la care se referă toate documentele interne și internaționale privind conduita magistraților, în condițiile în care a procedat în maniera descrisă mai sus“, se precizează în hotărârea Secției pentru judecători a CSM în materie disciplinară, privind excluderea lui Irimia din magistratură.
În luarea deciziei s-au avut în vedere, însă, și chestiuni care țin de abateri disciplinare și manifestări care aduc atingere onoarei justiției, un caz de incompatibilitate constând în „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa“. În cursul cercetării disciplinare, au fost identificate nu mai puțin de 7 dosare în care Irimia nu s-a abținut, deși trebuia să facă acest lucru, deoarece administratorul societății care făcea obiectul cauzelor îi era prieten, pe de o parte, iar pe de alta a acționat împreună cu acesta în contactarea publicației Atac de Buzău. De asemenea, au fost identificate dosare care i-au fost repartizate completului din care făcea parte Irimia, iar avocat era iubita sa. De altfel, în hotărârea CSM, se menționează că cei doi au avut o relație apropiată în perioada 2012-2014, fiind plecați împreună în concedii în țară și în străinătate, fiind văzuți împreună inclusiv la petreceri private organizate de către fostul președinte al Tribunalului Buzău.
Acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva magistratului de la Tribunalul Buzău a fost pe masa judecătorilor secției respective a CSM și în septembrie, octombrie și noiembrie 2014, discuțiile pe acest subiect au fost amânate, la fel și în luna ianuarie 2015.
Irimia a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii disciplinare în ceea ce privește abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit i) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, însă, miercuri, membrii Secției pentru judecători în materie disciplinară din cadrul CSM au respins-o, ca neîntemeiată.
Hotărârea secției pentru judecători în materie disciplinară a CSM a fost publicată vineri, iar judecătorul Eugen Irimia poate contesta decizia de excludere a sa din magistratură la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Decizie controversată, favorabilă clientelei politice
În 2004, Irimia, cunoscut ca fiind un apropiat al cercurilor de interese din jurul fostului primar al Buzăului, Constantin Boșcodeală, a intrat în istoria justiției buzoiene cu o motivare hilară a unei sentințe, iar câțiva ani mai târziu a primit un vot de blam din partea CSM, care nu l-a vrut șef peste Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cea mai controversată secție a Tribunalului Buzău, în locul judecătoarei Mariana Coțofană.
,,Primăria Buzău, obligată prin bunul plac al unui judecător să vândă un teren de 1 ha unui consilier PSD“, titrau, în urmă cu mai bine de zece ani, ziarele locale, inclusiv publicațiile centrale. Judecătorul este nimeni altul decât magistratul Eugen Irimia care, în 2004, a pronunțat o sentință prin care a obligat Primăria să vândă aproape un hectar de teren din proprietatea orașului către un consilier local PSD, Gheorghe Chiru, patronul firmei Elcar Gid, reprezentantul Skoda în județul Buzău. Consiliul Local, singurul în măsură să aprobe vânzarea, a respins de două ori, prin vot, perfectarea tranzacției. Magistratul nu și-a întemeiat decizia pe un text de lege, ci pe părerea sa personală că votul din Consiliu a fost unul „șicanatoriu“ și „politic“.
Cum s-a anulat o hotărâre de Consiliu Local
În 2003, Chiru a început demersurile pentru a construi un service modern, însă nu avea terenul necesar. „I-am spus primarului că am un business plan și mi-a zis că ar fi un teren la ieșirea spre Brașov, de vreo 8.500 de metri pătrați, pe care l-aș putea concesiona“, spunea Gheorghe Chiru la acel moment. Primăria a scos la licitație concesionarea terenului și, în martie 2004, deloc surprinzător, a câștigat tocmai firma lui Gheorghe Chiru. Contractul s-a încheiat pe 49 de ani, cu o redevență anuală de 11.800 de euro. Așa cum declara Gheorghe Chiru la acel moment, se înțelesese verbal cu primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală (PSD), ca terenul să fie ulterior cumpărat de către firma Elcar Gid, concesionarea fiind doar un prim pas, menit să-i dea dreptul de preemțiune la cumpărare. În același an, la mijlocul lui iunie, Gheorghe Chiru a cerut Consiliului Local vânzarea terenului. Primarul Boșcodeală a întocmit proiectul de hotărâre și, pe baza unei expertize, a cerut Consiliului aprobarea vânzării la un preț de 18.400 de euro, adică 2,2 euro pe metrul pătrat. Alegerile care tocmai avuseseră loc au adus însă două elemente noi în această afacere: un mandat de consilier local pentru Gheorghe Chiru, care a candidat din partea PSD, și o majoritate extrem de fragilă a aceluiași partid, spre deosebire de mandatul precedent, când avusese 17 consilieri din 23. Astfel, Chiru nu putea să voteze asupra propriei solicitări, deci PSD-ul pierdea un vot și partidul nu mai controla majoritatea de două treimi, calificată prin lege să aprobe vânzarea din proprietățile orașului. În două ședințe consecutive, din august și septembrie, proiectele de hotărâre prin care primarul Boșcodeală propunea vânzarea au fost respinse, pentru că nu au primit votul celor două treimi necesare. Așa cum a procedat de fel, primarul Boșcodeală a pus demersurile sale în favoarea firmei Elcar Gid pe seama politicii constante de sprijinire a întreprinzătorilor privați și a definit drept o „întâmplare“ faptul că Gheorghe Chiru era și consilier PSD. Cum propunerea de vânzare a terenului a picat la vot în Consiliul Local, Gheorghe Chiru a deschis proces în Contencios Administrativ, cerând anularea hotărârii Consiliului Local și obligarea Primăriei să-i vândă terenul, pe considerentul că deja cheltuise o groază de bani pe nivelarea terenului și că a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate ale Consiliului Local. Primarul nu a informat, se pare, consilierii că există un proces, iar în fața instanței ar fi declarat că este de acord cu cererea lui Chiru.
Vot ,,șicanatoriu“ și ,,politic“
Suspect, pe 4 octombrie 2004, la primul termen de judecată, judecătorul Eugen Irimia a și pronunțat sentința. El a dispus „anularea hotărârii Consiliului Local“ și a obligat Primăria să vândă terenul către Elcar Gid. Ceea ce primarul Boșcodeală a făcut bucuros, chiar dacă au existat două probleme. În primul rând, nu e deloc limpede ce hotărâre a anulat judecătorul Irimia. Din moment ce proiectele de hotărâre ale primarului au căzut la vot, nu există nicio hotărâre care să poată fi anulată. În al doilea rând, legea administrației locale spune foarte clar că vânzarea de bunuri din proprietatea comunității o poate decide numai Consiliul Local, cu o majoritate de două treimi. Prin sentința dată, judecătorul a obligat Consiliul Local să vândă terenul fără să existe o hotărâre în acest sens. Era de așteptat ca motivarea sentinței să limpezească aceste hățișuri, însă singurul argument al judecătorului a fost unul mai degrabă politic decât juridic: „Instanța consideră că proiectul de hotărâre privind vânzarea terenului concesionat către reclamantă a fost respins în mod șicanatoriu, acordându-se un vot politic în cadrul noilor relații create în consiliile locale în urma recentelor alegeri“.
Judecătorul Eugen Irimia a acceptat inițial să deslușească jurnaliștilor de la adevărul.ro tainele sentinței, însă când aceștia au revenit pentru a stabili detaliile întâlnirii, a spus că nu discută chestiuni juridice cu nespecialiști. Înverșunarea cu care se dorea vânzarea terenului s-ar fi datorat faptului că Gheorghe Chiru i-ar fi finanțat campania electorală primarului Boșcodeală.
În 2012, judecătorul Irimia a primit pe mână un alt dosar controversat: cel al insolvenței FOTBAL GLORIA BUZĂU, tergiversat trei ani. Anul trecut, el a respins falimentul entității în cauză, deși nu se achitaseră din datorii, aceasta după ce oficialii clubului au argumentat că dacă se va pronunța falimentul nimeni nu va avea de câștigat. Deși clubul de fotbal n-a respectat niciodată termenele de plată convenite, judecătorul sindic Eugen Irimia de la Tribunalul Buzău a considerat că nu se impune falimentul. În aprilie 2016 însă, după ce în presă au apărut informații despre cercetarea sa disciplinară și despre tergiversarea dosarului Gloria, judecătorul sindic a respins prelungirea cu un an a planului de reorganizare a clubului de fotbal și a dispus deschiderea procedurii falimentului.
Eugen Irimia este din Nehoiu și a promovat la Tribunalul Buzău în octombrie 2002. A absolvit Facultatea de Drept București în 1993, a fost consilier juridic la Mobineh SA Nehoiu (01.05.1993 – 15.02.1994) și mai apoi judecător la Patârlagele.