Curtea Constituțională a decis miercuri că legea pensiilor pentru aleșii locali este neconstituțională, dând astfel câștig de cauză, pentru a doua oară, Guvernului. Este a doua oară când, la seizarea Guvernului, Curtea Constituțională a României decide că legea pensiilor pentru aleșii locali contravine Legii fundamentale.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, în data de 27 iunie, privind legea pensiilor speciale ale aleșilor locali, anunțul fiind făcut de prim-ministrul Dacian Cioloș într-un interviu la postul public de radio. „Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituțională (…) pentru că în continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii sau indemnizații speciale. Ele, așa cum e prevăzută legea, ar urma să impacteze bugetul de stat pentru că și bugetele locale, mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat, și pe de altă parte nu se respectă principiul contributivității, legea și astea ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou Curții Constituționale să clarifice dacă aceste elemente care în continuare sunt menținute în lege sunt constituționale“, a spus premierul. Și ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a criticat dur adoptarea legii privind pensiile speciale ale aleșilor locali, despre care a spus că este un act de iresponsabilitate, riscând să ducă la depășirea deficitului bugetar: „Atrag atenția din nou că pensiile speciale sunt o cale de a ne depărta de sustenabilitatea unui sistem de pensii. Noi nu vom putea susține un sistem de pensii articulat în momentul în care apar acordări de pensii speciale pe un principiu noncontributiv“.
Și la sfârșitul anului trecut Guvernul sesizase Curtea Constituțională în legătură cu legea respectivă. Judecătorii au spus atunci că actul normativ, așa cum a fost el adoptat de Parlament în prima versiune, nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, instituie o inegalitate de tratament nepermisă în cadrul aleșilor locali și are o sursă de finanțare incertă.
Aleșii locali au rămas fără „banii de bătrânețe“, sume deloc de neglijat potrivit legii adoptate de Parlament la sfârșitul ultimei sesiuni parlamentare de anul trecut, cea mai mică indemnizație specială, pentru un mandat complet, fiind de 891 de lei, care se adaugă la pensia normală. Cel mai mare bonus la pensie l-ar fi primit persoana care a îndeplinit mandatul de primar al Capitalei, respectiv 2.130 de lei, pentru cei patru ani la șefia Bucureștilor. Conform legii respective, sumele creșteau proporțional cu numărul de mandate, dar nu mai mult de trei. Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calcula proporțional cu perioada efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consilii Județene.
Legea respectivă prevedea ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene care beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă și care au ocupat până la vârsta de pensionare și alte funcții pentru care este stabilită indemnizația pentru limită de vârstă, prin alte acte normative, au obligația să opteze pentru una dintre indemnizații.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, în luna noiembrie 2015, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil. Discutarea legii în Senat a venit la mai puțin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat și proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor. Legea a fost atacată, pentru prima oară, de Guvern la Curtea Constituțională la sfârșitul anului trecut. „În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curții Constituționale a României, obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene (Legea de modificare și completare a Legii nr.393/ 2004 privind Statutul aleșilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurararea finanțării pentru indemnizațiile nou create. în forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 mi-lioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. în plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat“, se arăta într-un comunicat al Biroului de Presă al Guvernului.
În județul Buzău, cei mai câștigați în urma aplicării respectivei legi ar fi fost cei doi foști președinți ai Consiliului Județean care au deținut două mandate, respectiv Viorel Constantinescu și Victor Mocanu. Pensia specială în cazul lor s-ar ridica la 3.492 lei lunar. De remarcat este faptul că Viorel Constantinescu a deținut două mandate de parlamentar, pentru care ar primi o pensie de 3.100 lei, iar Victor Mocanu, pentru un mandat, ar beneficia de 1.550 lei. Este evident, însă, pentru care pensie specială ar fi optat aceștia. Din urmă vine actualul președinte al Consiliului Județean, Petre Emenoil Neagu, deținător a două mandate de vicepreședinte al instituției; de asemenea, fostul consilier județean PSD Ștefan David, cu două mandate de vicepreședinte, ar fi putut obține o pensie specială de 3.138 lei.