După ce general-soldatul Victor Atanasie Stănculescu și-a dat jos ghipsul ceaușist, de pe piciorul cu care nu ținea, oricum, cinstit și patriotic, cadența cazonă, în România s-a dat drumul la prostituția politică legală. Astfel, au apărut „formațiuni“ și lideri strecurați prin găurile prezervativate ale ideologiilor cu număr de circulație scurt și cu lideri sifonari, inși de afaceri inclusiv în domeniul prostiei genetice.
Nu e loc aici, în acest colț de pagină, să detaliez. Se vor da doctorate pe tema politicii anilor președințiați de Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis. Numai oale și ulcele.
Acum, după atâta vreme, România încă nu are partide democratice. Și nici nu va avea foarte curând. E vorba despre o sterilitate politică istorică. Asta nu au înțeles foștii comuniști, foștii securiști, fostele haimanale și loaze acoperite de o bunăvoință și o tolerență socială vecină cu inocența perversă. Ei au crezut că, dacă își vor lăsa odraslele la butoane, totul se va rezolva de la sine. De la ei, adică.
N-a fost să fie. Nu avem instituții administrative și nici partide eficiente, și nici nu vom avea, până când nu se va înțelege un lucru: nu se fac copii, istorie, tradiție, și nici viitor, cu pantalonii băgați în ghips. Oricâte pensii speciale ai strecura în izmene!