Toma începe să închidă ,,robineţii risipei“ din Palatul Comunal / Adio spor de armă pentru poliţiştii locali dotaţi cu baston şi spray cu piper

   Consiliul Local a fost convocat, din nou, pentru vineri la prânz, de această dată pentru şedinţa ordinară pe luna iulie, pe parcursul căreia aleşii municipali se vor afla în faţa unui set de proiecte de hotărâre care, dacă vor fi adoptate, vor marca debutul campaniei noului primar, de închidere a ,,robineţilor risipei”, prin care se scurg cu nemiluita banii bugetului local. Din zece proiecte ale ordinei de zi, opt sunt consacrate acestei campanii, iar unul se doreşte a încuraja contribuabilii, persoane fizice sau juridice, cu datorii la bugetul local; este vorba despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea procedurii privind acordarea înlesnirii la plată a creanţelor bugetare restante datorate bugetului local de către persoanele fizice şi juridice prin eşalonare la plată.

Poliţia locală rămâne fără sporuri

   Un alt proiect de hotărâre al ordinei de zi a şedinţei Consi­liului Local de vineri se referă la suspendarea acordării normei de hrană pentru personalul din cadrul Poliţiei Locale Buzău, sumă fixă lunară, în valoare de 1.000 lei net, pe care angajaţii acestui compartiment o primesc. Banii respectivi au fost acordaţi printr-o hotărâre a vechiului consiliu local, în baza unui text de lege care permite acest lucru, fără a obliga administraţiile locale să îl facă. În condiţiile lipsei acute a banilor din visteria Primăriei, acest spor de hrană va fi tăiat în cazul în care consilierii locali vor aproba acest proiect de hotărâre.

   Poliţiştii locali buzoieni vor rămâne şi fără alte sporuri, care le vor fi tăiate, de această dată, prin dispoziţie a primarului; este vorba despre sporul de antenă, de 15 la sută – care, iniţial, a fost aprobat pentru angajaţii din Palatul Comunal, pe a cărui clădire este instalată o antenă despre care se afirmă că ar emite radiaţii, dar care ulterior a fost extins pentru toţii salariaţii Primăriei, indiferent de locul în care îşi desfăşoară aceştia activitatea -, precum şi sporul de armă, care le-a fost acordat şi poliţiştilor locali care sunt ,,înarmaţi” doar cu baston din cauciuc şi spray cu piper.

   De altfel, conform unor surse din Palatul Comunal, Poliţia Locală consumă mai mult de jumătate din bugetul Primăriei, fiind cea mai mare forţă de acest gen din România, dacă este să ne raportăm la numărul de locuitori ai municipiului Buzău: 467 de posturi ocupate, dintr-o schemă de personal de 500 angajaţi ai acestui serviciu. Un poliţist local ,,scoate” din bugetul Primăriei nu mai puţin de 5.000 lei lunar, în condiţiile în care serviciile acestuia către terţi – unităţi de învăţământ şcolar sau preşcolar, societăţi cu capital al Consiliului Local ori Judeţean, instituţii publice – este facturat cu 1.800 lei pe lună. De aici rezultă că nu doar căldura furnizată de Regia Autonomă Municipală este subvenţionată de Primărie, respectiv de cetăţenii municipiului Buzău, ci şi poliţiştii locali.

   O poveste interesantă este şi la capitolul care priveşte plata poliţiştilor locali care asigură unităţile de învăţământ din muncipiu, prea numeroşi, transformând şcolile şi grădiniţele în adevărate obiective strategice în ceea ce priveşte resursa alocată pazei. Dacă, iniţial, aceştia erau plătiţi direct de Primărie, acum plata facturii a ajuns în sarcina unităţilor de învăţământ. O grădiniţă mică plăteşte lunar aproape 10.000 lei (100 milioane lei vechi) şi, pentru că directorilor li s-a pus în vedere ca plata să se facă prioritar către Poliţia Locală, aceştia au ajuns să taie din banii alocaţi reparaţiilor pentru a achita factura pentru pază.

,,Aquafor“, ,,Urbis şi Pieţe“, ,,Târguri şi Oboare“, pe lista neagră

    Consilierii locali vor trebui să voteze, vineri, dizolvarea şi lichidarea SC ,,Aquafor” SA, societate subordonată municipalităţii şi având un singur angajat, care a costat, anul trecut, bugetul local aproape 900.000 lei (9 miliarde lei vechi), bani din care s-a achiziţionat şi un autoturism de serviciu pentru respectivul salariat.

   De asemenea, pe ordinea de zi se află şi proiectul de hotărâre pentru revocarea unei hotărâri de anul trecut a ­vechiu­lui deliberativ local, ce privea majorarea capitalului social al Societăţii Comerciale ,,Urbis-Serv”. Această societate a terminat anul financiar pe plus, având de plătit dividende către Primărie de 2 milioane lei (20 miliarde lei), bani de care vechiul consiliu local a iertat-o, aprobând majorarea capitalului social al ,,Urbis“ şi folosirea acestor bani pentru investiţii, materializate în achiziţionarea de către societate şi a unui utilaj. Tot Urbis Serv este vizată de un alt proiect de hotărâre care prevede elaborarea unui nou plan de administrare al consiliului de administraţie al acestei societăţi pe perioada 2016-2020, prin care se stabilesc anumite criterii de performanţă pentru membrii CA, precum mărirea gamei de clienţi-, astfel încât profitul obţinut să fie de cel puţin 50 la sută din această dezvoltare, şi nu integral din sumele plătite de Primăria Buzău-, dar şi micşorarea costurilor de funcţionare a societăţii cu 30 la sută.

   La şedinţa de vineri, pe masa consilierilor locali se va afla şi proiectul de hotărâre privind revocarea unei alte hotărâri a vechiului deliberativ, prin care au fost numiţi membrii Consiliul de Administratie al Societăţii Comerciale ,,Pieţe, Târguri şi Oboare“ S.A.

Adio gărduleţe cu reclama ElcarGid!
   În fine, un proiect de hotărâre a Consiliului Local vizează în­cetarea unui contract cu societatea comercială ,,ElcarGid” S.R.L., care a permis acesteia să instaleze în zona centrală a oraşului aşa-zisele ,,panouri de protecţie şi de direcţionare-fluidizare a circulaţiei pietonale şi rutiere pe segmentele unor străzi şi trotuare”, în fapt panouri pe care această societate are afişate reclame pentru care nu plăteşte niciun fel de taxă municipalităţii. Măsura se încadrează în campania primarului Constantin Toma de a elibera domeniul public al municipiului de chioşcuri, tarabe şi garduri amplasate cel puţin în cel mai adânc dispreţ faţă de orice noţiune de urbanism. De asemenea, ea are şi caracter reparatoriu faţă de celelalte firme de publicitate, cărora municipa­litatea avea obligaţia de a le asigura accesul nediscriminatoriu, dat fiind că legislaţia inter­zice orice acţiuni ori inacţiuni care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa.