Fără să conteze doctrina, orientarea sau platforma-program, se pare că o serie de năravuri ale clasei politice se perpetuează mereu, fără vreo şansă ca lucrurile, în esenţa lor, să se schimbe. Printre aceste năravuri, criticate degeaba de presă de-a lungul timpului, se numără şi utilizarea după criterii neclare, necunoscute sau discreţionare, a celebrului fond de intervenţie, care continuă să fie împărţit prin ţară, chiar şi de Guvernul tehnocrat, după criterii greu de înţeles. Spre exemplu, judeţului Buzău i-au fost direcţionate, săptămâna trecută, 10,3 milioane lei (103 miliarde lei vechi) pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii şi alunecări de teren în urma ploilor din perioada mai-iunie.
16 comune buzoiene au primit sprijin financiar, însă împărţeala acestor bani s-a făcut după un tipic greu de înţeles, având în vedere că în unele situaţii refacerea unui kilometru de drum sătesc a fost evaluată la aproximativ un miliard de lei vechi, iar în altele la doar câteva zeci de milioane.
Astfel, în timp ce pentru Beceni s-au direcţionat 20.500.000.000 lei vechi – aproape un sfert din suma totală alocată judeţului Buzău – , pentru refacerea DC 191 pe o lungime de 70 metri liniari în satul Floreşti şi refacerea drumurilor săteşti din din satele Dogari, Gura Dimienii, Mărgăruţi, Valea Părului şi Izvoru Dulce, pe o lungime de 19 km, precum şi refacerea a două punţi pietonale în satele Bărsăneşti şi Lunca Morii, comuna Măgura a primit doar 850.000.000 lei vechi pentru refacerea unei punţi pietonale ce face legătura între satele Ciuta şi Bădila şi pentru refacerea drumurilor săteşti în satul Ciuta pe o lungime de 4 km.
De asemenea, comuna Scorţoasa nu a primit puţin peste zece la sută din suma direcţionată către Beceni, deşi are drumuri săteşti de refăcut pe o lungime de 9 km, de refăcut drumul comunal 235 pe o lungime de un kilometru, plus refacerea podeţului din satul Plopeasa de Jos, DC 92 pe o lungime de 400 metri liniari şi refacerea podeţului în satul Scorţoasa, precum şi refacerea şi consolidarea DC 97 Grabicina de Jos – Gura Văii pe o lungime de 30 metri liniari în satul Grabicina de Jos. Astfel, pentru toate aceste lucrări, Primăria Scorţoasa trebuie să se descurce cu 2,55 miliarde lei vechi.
În schimb, comuna Lopătari a primit 9,99 miliarde lei vechi pentru refacerea şi consolidarea drumului sătesc Brebu-Vârteju pe o lungime de 3 kilometri.
Primăria Mânzăleşti va trebui să fie chibzuită la cheltuirea banilor de la Guvern. Pentru refacerea drumurilor comunale şi săteşti afectate pe o lungime de 13,5 kilometri, dar şi pentru refacerea podului din lemn din satul Poiana Vâlcului, comuna Mânzăleşti a primit 4,37 miliarde lei vechi. În schimb, comuna Pietroasele are la dispoziţie 4,8 miliarde pentru refacerea drumurilor comunale şi săteşti pe o lungime de 3 km, iar comuna Pârscov, serios afectată de ploile din perioada mai-iunie, a primit de la Guvern numai 5,14 miliarde lei pentru lucrări de refacere a drumurilor stricate de viituri pe o lungime de 35 km.
O sumă importantă a fost direcţionată şi către comuna Chiliile care are la dispoziţie 14,16 miliarde lei cu care trebuie să stabilizeze şi să refacă zone cu alunecări de teren pe DC 222 şi DC 94 pe o lungime de 7 km, refacerea a 11 podeţe, refacerea lucrărilor aferente staţiei de tratare a apei în satele Creveleşti şi Ghiocari, dar şi pentru refacerea reţelei de alimentare cu apă.
Comuna Merei a primit de la 15,7 miliarde lei de la Guvern pentru refacerea DC 46 Izvoru Dulce-Nenciuleşti, decopertat de o viitură pe o lungime de 1,4 km, dar şi pentru refacerea unui pod din Sărata Monteoru.
Primăriei Calvini i-au fost alocate doar 650 milioane lei vechi pentru refacerea DC 150 pe o lungime de 700 metri liniari în satul Olari, refacerea DC 55 în satul Frăsinet pe o lungime de 3 km, refacerea drumuri săteşti în satele Olari, Bâscenii de Sus, Calvini, Bâscenii de Jos pe o lungime de 6 km.
Cea mai mică sumă a primit-o comuna Breaza. Autorităţile de acolo trebuie să refacă două drumuri comunale şi mai multe drumuri săteşti cu 350 milioane lei. Solicitarea fondurilor s-a făcut în baza notei de Fundamentare înaintată pe 30 iunie 2016 către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către Instituţia Prefectului – Judeţul Buzău şi Consiliul Judeţean Buzău.
Cert este că, potrivit Prefecturii Buzău, fiecare administraţie publică locală răspunde pentru modul în care va cheltui banii alocaţi de Guvern din fondul de intervenţie avut la dispoziţie. În practică, doar Curtea de Conturi mai verifică modul în care primarii primesc banii de la bugetul de stat.