Guvernul a contestat, ieri, la Curtea Constituţională, mai multe amendamente, adoptate de Parlament, la patru legi, amendamente care acordă diverse sporuri şi stimulente financiare în mai multe domenii. Este vorba despre majorarea cu 150 la sută a salariilor din Transporturi, sporul de 15 procente pentru cei care deţin titlul de doctor în ştiinţe, sporul de 10% pentru angajaţii din instituţiile de stat care se finanţează singure, sporul de 50 de procente pentru funcţionarii publici, precum şi stimulentele financiare din Sănătate.
Ultima dintre acestea este o propunere legislativă a senatorului UNPR de Buzău Constantin Popa, materializată prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016.
Astfel, Guvernul României are obiecţii asupra modificărilor legate de faptul că Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie ar putea acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară, iar autorităţile administraţiei publice locale ar putea acorda, la rându-le, personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară.
Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că ,,adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017. Totodată, în modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanţare şi, potrivit art. 138 alin. (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispune ca «în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară». Fişa trebuie să conţină impactul asupra bugetului general consolidat, ţinând cont de schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii patru ani; estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenţa deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht”, după cum se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
Reamintim că, pe 22 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 alin.1 lit.c din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede posibilitatea acordării de stimulente băneşti către personalul medical din bugetele consiliilor judeţene şi locale, iniţiativă parlamentară a senatorului UNPR de Buzău Constantin Popa care, astfel, a creat cadrul legal pentru atragerea de cadre medicale în vederea completării organigramelor spitalelor regionale, judeţene şi orăşeneşti cu personal medical de specialitate şi prevenirea migraţiei acestora, pentru ridicarea nivelului asistenţei medicale şi asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
,,Cumularea salariului de bază cu prestarea de servicii în regim privat şi cu acordarea de stimulente băneşti lunare din bugetele consiliilor judeţene şi locale, în conformitate cu performanţele individuale, profesionalismul, popularitatea şi gradul de implicare al angajaţilor, ar putea constitui un factor eficient de contracarare a migraţiei, de completare a schemelor de personal şi de fidelizare a cadrelor medicale (…) În spiritul prezentei legi, managerul, cu aprobarea consiliului de administraţie al fiecărei unităţi spitaliceşti, poate înainta, lunar, consiliilor judeţene sau, după caz, locale, propuneri individuale de acordare a stimulentelor, iar la sfârşitul fiecărui an financiar, managerii respectivelor unităţi sanitare pot negocia cu conducerile administraţiilor tutelare suma totală ce va fi prevăzută în bugetului anului financiar următor şi, în perspectivă, în bugetele multianuale, pentru completarea veniturilor personalului medical, prin acordarea de stimulente băneşti, în funcţie de rezultatele individuale şi de gradul de implicare în creşterea calităţii serviciilor medicale prestate către populaţie”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege adoptat miercuri.