Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

de
   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul  rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursi­uni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).
 

   „Imagine cu fațada fostului Liceu de fete «Dr. Constantin Angelescu» (azi Colegiul Na­țional «Mihai Eminescu»), înființat la 1 septembrie 1919, cu numele Externatul de Fete, în localul propriu de la 15 noiembrie 1931. Pentru imobilul lice­ului s-a cedat gratuit un teren pe strada Independenței. În anul 1925, Ioan Paxino, împre­ună cu Nicolae Stănescu, au  exe­cutat planurile de construc­ție a imobilului, primul fiind și diriginte de șantier.

   Din fișa de inventar a Lice­ului de Fete, strada Regele Carol I (Independenței) nr. 24, întocmită în anul 1940, reiese că era construit pe un teren de 4.632 m.p. construit și 5.610 m.p. teren; vecinătăți: Piața Sf. Îngeri, fosta proprietate a Direcției Generale PTT, strada Independenței și Cercul Militar. Terenul (3.000 m.p.) a fost cumpărat de la BNR cu actul autentic nr. 104/11 ianuarie 1926 (achiziționat de BNR cu actul 12.570/octombrie 1897)  și de la colonelul Prassa (2.610 m.p.) cu actul autentic nr. 1049/1926. Dispunea de 90 încă­peri, totul evaluat la 39.500.500 lei; în 1937, s-a demolat imobilul cumpărat de la col. Pra­ssa, materialele recuperate fiind folosite la construirea pavilionului infirmeriei.

   Imobilul s-a construit între anii 1925 și 1938, dat în folo­sință pe etape, în 1929 (șase săli de clasă), la 15 noiembrie 1931 (opt săli de clasă, două cancelarii, laborator și alte două încăperi), în 1934 (sala de gimnastică), în 1935 (internatul), în decembrie 1936 (14 săli de clasă, două  la­bo­ratoare, sală de gimnastică, șase cancelarii, internat și bibli­otecă), în totalitate fiind dat în folosință în 1938, la acea dată considerat ca primul liceu mo­dern din țară, cu subsol, parter și două etaje, ce totaliza 90 de încăperi.

   În holul central a fost expus portretul (frescă) al minis­tru­lui Dr. Constantin Angeles­cu, cel care a susținut con­struc­ția localului, opera lui Costin Petrescu (autorul frescei din sala de concerte a Ateneului Ro­mân) acoperit în 1958 cu un panou pe care s-a realizat o pictură cu imaginea poetului Mihai Eminescu“, a precizat istoricul Valeriu Nicolescu.