Se îngroaşă gluma! Boşcodeală şi Bîrlă, vizaţi de DIICOT în dosarul fraudelor informatice de la Direcţia Economică?

    Cercetările în dosarul în care mai mulţi funcţionari ai Primăriei municipiului Buzău sunt cercetaţi pentru fraude informatice şi abuz în serviciu sunt pe ultima sută de metri. În cel mult două luni, cauza ar putea ajunge pe masa judecătorilor, iar funcţionarii din Direcţia Economică vizaţi de ancheta începută anul trecut nu sunt singurii care ar putea da socoteală în faţa legii. Procurorii DIICOT, Serviciul Teritorial Buzău, au extins cercetările în cauză şi, potrivit unor surse judiciare, anchetatorii şi-ar fi îndreptat atenţia şi către vechea garnitură de la  conducerea Primăriei Buzău, respectiv Constantin Boşcodeală şi viceprimarul Fănică Bîrlă.

   Acesta din urmă, care este primar interimar până la sfârşitul mandatului, a negat ieri că ar fi vizat de anchetă.

   De altfel, Fănică Bîrlă apare într-o decizie a Tribunalului Buzău privind arestarea preventivă a fostului şef al Direcţiei Economice, Ion Gegea, şi prin care instanţa a interzis funcţionarilor publici cercetaţi să ia legătura cu mai mulţi angajaţi ai Primăriei, cu persoane care ar fi beneficiat de facilităţi fiscale, dar şi cu viceprimarul Fănică Bîrlă.

   Conform unor surse judiciare,  procurorii DIICOT, Serviciului Teritorial Buzău, au întocmit un raport de constatare tehnico – ştiinţific echivalent cu o expertiză financiar-contabilă în baza căreia au extins cercetările şi către alţi responsabili ai Primăriei Buzău, vizată fiind vechea conducere a municipalităţii, Constantin Boşco­deală şi viceprimarul Fănică Bîrlă.  

Grup infracţional organizat în Primăria Buzău

   Pe 22 octombrie 2015, DII­COT Buzău efectuat mai multe percheziţii la Direcţia Economică a Primăriei Buzău, vizaţi fiind mai mulţi funcţionari publici, cu funcţii de conducere şi execuţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică si abuz in serviciu în dauna intereselor publice.

   Trei săptămâni mai târziu, pe 17 noiembrie, procurorii DIICOT făceau publice primele concluzii în cauză: neînscrierea în sistemul informatic a mai multor procese verbale de contravenţie, în vederea eludării plăţii acestora; introducerea de date false în sistemul informatic, respectiv menţiuni nereale că amenzile contra­venţionale ar fi fost plătite la Consiliile Locale de pe raza altor localităţi sau la sucursale şi filiale CEC din alte localităţi, acţiuni urmate de distrugerea documentelor de constatare a contravenţiilor şi introducerea scriptică a altor documente; introducerea de date false în sistemul informatic vizând ştergerea şi anularea datoriilor mai multor persoane juridice în condiţii nelegale, respectiv înainte de împlinirea termenului de prescripţie de 5 ani; neluarea măsurilor legale pentru urmărirea şi executarea bunu­rilor persoanelor juridice care figurează cu datorii la bugetul municipalităţii; emite­rea cu mare întârziere a titlurilor de executare silită, res­pectiv în apropierea împlinirii termenului de prescripţie a executării debitelor locale către bugetul municipalităţii.

După audierile maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcţiei Economice a Primă­riei Buzău, Ion Gegea, a fost reţinut şi apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu. Aceeaşi măsură a fost luată încă de la început în cazul a patru funcţionari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, un funcţionar al aceluiaşi serviciu, Mihai Bogdan Neamu, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice, Virgil Toşu şi un subaltern al acestuia, George Bunea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, reţinută atunci de procurorii DIICOT, a plecat, acasă după ce ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore a expirat.

Doi funcţionari, reţinuţi în noiembrie, s-au întors la serviciu

   În total, 13 persoane au fost audiate atunci de procurorii DIICOT în dosarul care a zguduit din temelii Primăria Municipiului Buzău.

   Între timp, doi dintre cei cinci funcţionari reţinuţi în noiembrie de procurori s-au întors la lucru, dar pe funcţii şi posturi diferite. Este vorba despre Mihai Bogdan Neamu şi Cătălin Boaru.

   Potrivit unui comunicat al instituţiei, „în cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2010–2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău, s-a constituit  un grup infracţional organizat, format din mai mulţi funcţionari publici care activau în cadrul compartimentelor de colectare, urmărire şi executare a creanţelor persoanelor fizice şi juridice, care (…) au introdus în sistemul informatic de taxe şi impozite date nereale, prin care au fost clasate şi anulate nelegal un număr de 114 amenzi contravenţionale, parte din ele vizând funcţionari cu atribuţii de conducere la nivelul unor instituţii publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliţie“. De asemenea, spun procurorii DIICOT, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către mai mulţi agenţi economici, nu au urmărit, executat şi încasat creanţele fiscale datorate cu  ­tit­lu de impozite şi taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum şi a amenzilor contravenţionale aplicate unor persoane juridice. Astfel, susţin procurorii DIICOT, prejudiciul produs bugetului de stat este în cuantum  de 3.135.454,76 lei, din care 36.595 lei reprezintă amenzi contravenţionale şterse nelegal din sistemul informatic, iar 3.098.859,77 lei creanţe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău şi de stat, neurmărite, neîncasate şi nee­xecutate silit.

   Mai exact, agenţii economici vizaţi de cercetări în cauză nu au plătit niciun ban mai bine de cinci ani, cu titlu de impozite, şi nici nu s-a aplicat vreo formă de executare silită a acestora, iar în sistem au fost operate mai multe modificări care au dus la ştergerea acestor de­bite. Surse judiciare spun însă că prejudiciul ar fi mult mai mare, la fel şi numărul persoanelor implicate, cifra vehiculată iniţial fiind de 50.