- Judecătoria Buzău le-a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei
De la aplicarea noului Cod de procedură penală, încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei este calea cea mai simplă pentru mulţi infractori de a scăpa de închisoare în dosare în care ar putea primi până la şapte ani de temniţă ori de a scăpa de procesele de durată.
Pentru unii însă socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă. Este şi cazul unui personaj cunoscut în lumea interlopă buzoiană, în cazul căruia mărturisirea faptelor în faţa procurorilor, sperând într-o pedeapsă mai blândă, nu prea a fost „înţeleasă“ la Instanţă şi, drept urmare, judecătorii au respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Este vorba despre Ciprian Calcan, asociat cu aşa-zisul Clan al Sportivilor, săltat anul trecut de poliţiştii de la Investigaţii Criminale şi trimis în arest pentru o scurtă perioadă de timp, sub acuzaţia de proxenetism, apoi plasat în arest la domiciliu. După câteva luni de filaj, dosarul ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău a fost rezolvat rapid, astfel, că în decembrie 2015, procurorii au sesizat Judecătoria Buzău cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei semnat şi asumat de Ciprian Calcan.
Două luni mai târziu, judecătorul a respins sesizarea. „În baza art. 485, alin. (1), lit. b), Cod procedură penală, respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău cu inculpatul Calcan Ciprian-Ionuţ, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în perioada 2011-1014, prevăzută de art. 213, cu aplicarea art. 35, alin.1 şi art. 5, Cod penal, în dosarul penal nr. 7541/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău“, se precizează în hotărârea pe scurt a Judecătoriei Buzău. Decizia a fost deja contestată şi de Calcan şi de Parchet, iar la începutul lunii viitoare, judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti s-ar putea pronunţa în acest caz.
Ciprian Calcan era filat de oamenii legii de mai mult timp, el fiind implicat în mai multe scandaluri. Pentru încătuşarea lui, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţia Judeţean Buzău au efectuat opt percheziţii domiciliare pe raza municipiului Buzău, la persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de proxenetism, complicitate la proxenetism şi prostituţie pe teritoriul Belgiei şi Elveţiei. Activităţile au fost desfăşurate în baza mandatelor emise de Judecătoria Buzău, iar 12 persoane au fost conduse atunci la sediul Poliţiei pentru cercetări.
În urma verificărilor, din locuinţele percheziţionate au fost ridicate mai multe cartele SIM, cinci terminale de telefonie mobilă, permise de muncă ale persoanelor bănuite de practicarea prostituţiei, precum şi buletine de transfer sume de bani pe numele mai multor persoane. În urma tuturor investigaţiilor efectuate, s-a stabilit că, începând cu luna iulie 2010, Ciprian Ionuţ Calcan, de 35 de ani, ar fi dobândit însemnate foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, pe teritoriul Belgiei şi Elveţiei, de către o tânără din Vintilă Vodă, suma obţinută fiind estimată la aproximativ 40.000 euro.
Care este procedura şi cum se face negocierea?
Filmele poliţiste americane ne arată mereu cum procurorii negociază cu infractorii recunoaşterea vinovăţiei în cazul comiterii unei infracţiuni şi primesc, în schimb, o pedeapsă mai mică decât cea la care ar putea fi condamnaţi dacă ajung în instanţă. Ideea este benefică pentru sistemul judiciar, deoarece reduce considerabil durata unei anchete penale, dar şi a unui proces costisitor. Pornind de la această situaţie, Noul Cod de Procedură Penală a introdus un întreg capitol despre acordul de recunoaştere a vinovăţiei, care este abia la începutul „carierei”. Acest acord a fost preluat din sistemul de drept anglo-saxon, care se aplică şi în America. Este, pur şi simplu, o negociere între inculpat şi procuror, care are loc în anumite condiţii legale, exact în pragul trimiterii în judecată a persoanei acuzate. Putem spune că acest acord de vinovăţie ţine loc de rechizitoriu, iar regula de bază este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă şi recunoscută de inculpat să nu fie mai mare de şapte ani. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o posibilitate introdusă de la 1 februarie 2014, prin noul Cod de procedură penală.
Negocierea începe în momentul în care procurorul are toate probele adunate împotriva inculpatului şi se pregăteşte să-l trimită în faţa instanţei pentru a fi judecat. Iniţiativa încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei poate veni din partea procurorului, dar şi a inculpatului, care, însă, nu va discuta cu anchetatorul decât în prezenţa avocatului său. Procurorul se transformă într-un fel de judecător şi-i propune acuzatului o pedeapsă pe care o consideră corectă, în funcţie de gravitatea faptei şi de circumstanţele atenuante sau agravante. Este posibil ca inculpatului să nu-i convină pedeapsa şi să ceară una mai mică. Şi atunci începe negocierea… Se stabileşte limita pedepsei, modalitatea de executare (privativă de libertate sau cu suspendare), plata daunelor, dacă este cazul. După ce se ajunge la un numitor comun, procurorul prezintă acordul şefului ierarhic superior şi, dacă este aprobat, merge cu el la instanţă şi-l prezintă judecătorului, împreună cu probele.
Inculpatul scapă de emoţii abia după ce judecătorul primeşte acordul şi-l validează, apoi emite sentinţa, nu înainte, însă, de a discuta cu toate părţile implicate în dosar. Însă până la acel moment mai este cale lungă. În primul rând, judecătorul verifică modalitatea în care a fost încheiat acordul şi probele din dosar. În acest timp, el îi poate cere procurorului să completeze probatoriul sau să facă anumite rectificări în documente. Dacă îi este admisă propunerea, procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriul, iar emiterea sentinţei are loc în baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei, după o scurtă întâlnire, în şedinţă publică, a inculpatului cu avocatul, judecătorul, procurorul şi partea vătămată sau civilă. Ca în cazul lui Calcan, există posibilitatea ca judecătorul să nu fie de acord cu propunerea procurorului, să i se pară că pedeapsa stabilită în urma acordului este prea mică, prea blândă, şi să trimită dosarul înapoi. În cazul în care acordul de vinovăţie este respins, procurorul trebuie să reia ancheta.