Astăzi, 24 mai, se împlinesc 141 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, partid ce a scris istoria României interbelice. PNL a fost fondat oficial la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Tache Anastasiu – alături de care se regăseau şi moşierii de la Buzău Gheorghe Vernescu şi Alexandru Candiano Popescu -, a pus bazele formaţiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne.
Primul preşedinte al Partidului Naţional Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România şi-a proclamat Independenţa. Partidul Naţional Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societăţii româneşti, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal.
Partidul Naţional Liberal s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 şi 1919 (cu excepţia perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România şi pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislaţie electorală şi măsuri de refacere a economiei.
Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 şi iunie 1927) şi apoi în intervalul 1933-1937. PNL şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulţi dintre fruntaşii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viaţa credinţa în principiile democratice şi valorile liberale, în vreme ce alţii au fost fortaţi să ia calea exilului.
Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulţi dintre ei foşti lideri ai studenţilor şi tineretului Partidului Naţional Liberal, au continuat să-şi promoveze ideile şi crezurile şi au păstrat viu spiritul PNL. În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceştia s-au întors în ţară pentru a reorganiza şi reconstrui Partidul Naţional Liberal, cărora li s-au alăturat personalităţi din ţară.
Printre cei care au repus bazele formaţiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum şi Radu Câmpeanu, primul preşedinte postcomunist al Partidului Naţional Liberal. În primele zile ale anului 1990, Partidul Naţional Liberal s-a reînregistrat ca partid politic şi a început o nouă etapă din existenţa sa politică.
La Buzău, Organizaţia Partidului Naţional Liberal a luat fiinţă în 1876, iar în 1883 a dat primul primar liberal al Buzăului, Nicu Constantinescu, ce a rezistat în fruntea oraşului timp de cinci legislaturi. Lui i se datorează, astăzi, construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, clădirea-simbol a Buzăului. De asemenea, a asanat şi a pavat Oborul şi a construit Bulevardul Parcului, cunoscut astăzi sub numele de Bulevardul Nicolae Bălcescu, care leagă centrul oraşului de Parcul Crâng. În timpul mandatelor sale s-au construit sedii pentru mai multe şcoli, inclusiv pentru Liceul B.P. Hasdeu. Partidul Naţional Liberal a avut la Buzău şi primul organ de presă, ziarul ,,Liberalul” apărând din 1892 până în 1932.