Sub un titlu inspirat de Testamentul arghezian şi emblematic pentru conţinutul cărţii bilanţiere, scriitorul şi publicistul buzoian Nicolae Peneş îşi adună, cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 80 de ani, ecourile stârnite de vasta şi îndelungata sa activitate literară şi culturală de până acum: ,,Un nume adunat pe-o carte“ (Editgraph, Buzău, 2015). Cartea de 498 de pagini, cărora li se adaugă altele 50 de iconografie din arhiva personală a autorului, e documentat şi avântat prefaţată de neobositul şi mereu acribicul Florentin Popescu, buzoian la rându-i prin obârşie şi legături afective arhicunoscute cu această arie culturală a ţării. Prefaţatorul face o apropiere onomastică între temerarul poet, istoricul literar, cercetătorul folclorului din zona Carpaţilor de curbură şi cunoscutul personaj al baladei romantice a lui Vasile Alecsandri, Peneş Curcanul, trăsătura comună a celor doi fiind izbânda în luptele pe care le-au purtat, unul în calitate de cărturar de reală vocaţie şi de largă anvergură, altul în sudul Dunării, pentru neatârnarea neamului românesc.
Adevărat fluviu care îşi adună apele, spre a utiliza o sintagmă consacrată, un titlu romanesc ce a făcut cândva carieră în literatura română, cartea aici în discuţie poate echivala o amplă monografie de tip special. Viaţa auto-monografiatului poate fi reconstituită atât din amintirile povestitorului, cât şi din interviul recent acordat lui Cristea şi Sorin Bocioacă, la 20 aprilie 2015. În 1969 absolvea Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti. S-a întors la Casa de Cultură din Buzău. Împreună cu Lazăr Băciucu şi sculptorul Gheorghe Coman a păstorit cele 16 ediţii ale Taberei de la Măgura. A organizat Teatrul popular, cu care, în 1971, a participat la Festivalul internaţional din Germania de Vest. A iniţiat şi organizat, de asemenea, acţiuni de culegere a folclorului, iar dragostea sa de poezie s-a desăvârşit la Cenaclul Al. Sahia, înfiinţat de inginerul Gh. Ceauşu la Casa de Cultură din Buzău, cenaclu de unde şi-au luat, eşalonat, zborul, Ion Gheorghe, Ion Băieşu, Gheorghe Istrate, Florentin Popescu, Nicolae Cabel, Aurel Jipa, Arthur Porumboiu şi mulţi alţii. Între 1968 şi 1978 a fost directorul Casei de creaţie a judeţului Buzău, timp în care a organizat diferate formaţii artistice şi festivaluri de folclor: ,,Cu cântecul şi jocul pe plaiuri bisocene“, ,,Pe plaiuri de baladă“ (Gura Teghii), ,,Festivalul Slănicului“ (Mânzăleşti), care se ţin şi astăzi. Cu ansamblul ,,Pe plaiurile Mioriţei“ a repurtat succese răsunătoare în numeroase ţări din Europa. În 1972 a înfiinţat Asociaţia judeţeană de etnografie şi folclor. Între anii 1978 şi 1989 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură Buzău. În 1999 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti, la secţia proză, deşi încă din fragedă copilărie a cochetat cu poezia şi a publicat în majoritatea revistelor de profil ale vremii străbătute. Multe alte poeme de atunci vor fi inserate, prin autocitare în memorii şi interviuri.
După ce s-a pensionat, în 1990, scriitorul Nicolae Peneş s-a dedicat întrutotul şi cu o vitalitate şi putere de muncă ieşite din comun cercetărilor prin cele mai diverse arhive şi biblioteci din judeţ şi din ţară. Numărul cărţilor date la iveală în acest prim sfert de veac postdecembrist este copleşitor şi ele au fost reeditate o dată sau de mai multe ori, dovadă a succesului de public cât şi de critică literară şi ştiinţifică. Amintim selectiv titluri precum: ,,Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu“ (1990); volum reluat în 2009 sub titlul ,,Mihaela Runceanu-un cântec ucis“; ,,Fundaţia Dalles“ (1996), în colaborare cu Brânduşa Negulescu; ,,I.L. Caragiale, comersant la Buzău“ (1997), carte ce cunoaşte o a doua ediţie în 2005; ,,Dr. C. Angelescu-povestea unei vieţi“ (1998); ,,Alexandru Marghiloman-lordul valah“ (două volume în 2007 şi 2008), reluat în 2011; ,,Tăcutele iubiri, versuri“ (2005, ed. a II-a 2009, ediţia a III-a în 2015); ,,Oraşul cu castani şi amintiri“, trei volume apărute în 2010 şi 2011, cel de-al patrulea volum memorialistic aflându-se pe masa de lucru a autorului; ,,Dr. ing. Mihail Bălănescu-mărturiile unui luptător“ (2012); ,,Elogii efemere (radiografii spirituale)“, în 2013 şi ,,Moartea lui Cressus“ (2014).
Despre începuturile sale literare, Nicolae Peneş scrie amintiri emoţionante ce se vor şi reabilitarea unor nedreptăţiţi din pricina trecutului lor politic, de către regimul comunist, ca în cazul poetului Dem Iliescu, sau chiar al mentorului cenaclului buzoian, inginerul Gheorghe Ceauşu. La şcoala de activişti culturali e coleg cu Mihai Ungheanu, viitorul critic, care iniţiază apariţia unei reviste şcolare în care viitorului memorialist îi apar primele poezii despre mamă şi sat. După 1990, animatorul e nevoit să părăsească domeniul culturii de masă şi să intre în gazetărie. Apar acum ziare precum ,,Opinia“, ,,Focuri vii“, ,,Senator“, ,,Totuşi iubirea“, revistă cu impact naţional prin osârdia neobositului Adrian Păunescu, ,,Paideia“, revistă a Universităţii Dalles din Bucureşti. E un prilej bun pentru memorialist să redea atmosfera politică din primele luni de după revoluţie, mai ales ura nostalgicilor împotriva partidelor istorice (ei ziceau isterice) şi a ,,derbedeilor“ din Piaţa Universităţii.
Perioadei de gazetărie frenetică îi succede avalanşa cărţilor senectuţii, mai sus amintite, printre prefaţatorii ori postfaţatorii lor aflându-se personalităţi de prima mână ale culturii noastre contemporane.
Om şi intelectual cu un nedezminţit cult al prieteniei, Nicolae Peneş găzduieşte între copertele generoasei sale cărţi şi un număr de scrisori primite de pe tot cuprinsul ţării, semn că osârdia sa culturală n-a fost şi nu va fi niciodată una zadarnică. Îi amintim aici pe acad. Constantin Ciopraga, prof. dr. Berdj Asgian, George Băiculescu, Gh. Istrate, Alex. Oproescu, C. Bangu, Valeriu Avram, Traian Ionescu, Mihail Dan Lazăr, Valeria Grigorescu, ing. Mihail Bălănescu. Felicitări de ,,La mulţi ani“ îi vin din partea Passionariei Stoicescu, prof. dr. Al. I. Bădulescu, ing. Constantin Toma, Valeriu Nicolescu, Gh. Ciobanu, Pr. prof. dr. Iulius Paul Negoiţă, Viorel Frîncu, Marcela Chiriţă, Marius Chelaru ş.a. Autografele dăruite de cărturar prietenului său de-o viaţă, Alex. Oproescu, se întâlnesc în carte cu cele 156 primite de la cei care-l preţuiesc şi-i trimit cărţile lor, ştiind că ajung pe mâini sigure şi iubitoare.
Nicolae Peneş constituie un model de vitalitate creatoare şi de stil elegant, un lord al culturii buzoiene şi naţionale pe care o slujeşte cu har şi cu o dăruire demnă de toată stima contemporanilor săi şi a celor ce vin.
Preluare din revista ,,Bucureştiul literar şi artistic“, An VI, nr. 5 (56), mai 2016.