Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri”, Buzăul  rămâne, în arhive și în amin­tirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
   (sursa fotografiilor: • co­lecția OPINIA • Valeriu Ni­colescu • Gabriel Petre • Bu­zăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (ima­gini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „Imaginea reprezintă o carte poștală inscripționată în limbile română și germană, probabil din setul de imagini ale Buzăului, realizate de ocupanții germani în 1917-1918. Este vorba de podul rutier spre Vadu Pașii, ce și acum, după ani și ani, așteaptă să fie reabilitat și dat în circulație. În anul 1899, Primăria a intentat proces Direcției Generale a CFR pentru daune, ca urmare a surpării terenului în timpul lucrărilor de construire a podului CFR peste râul Buzău , putând presupune că și podul rutier datează tot de la începutul secolului XX“, declară istoricul Valeriu Nicolescu.

    Podul de la Vadu Pașii se pare că este cel de-al doilea pod proiectat de Anghel Sa­ligny în România, după cel de la Cernavodă. Potrivit unor surse el ar fi deservit circulația rutieră din anul 1949 (alte surse vorbesc despre anul 1960) și până în primăvara    anului 2005, atunci când a fost închis din motive de siguranță a circulației. Podul, monument istoric, are o lungime de 344 de metri. Inundațiile din ultimele decenii l-au șubrezit. Din 2005 e permis doar traficul pietonal. Navetiștii din trei comune sunt cei mai afectați. Ca să ajungă în oraș, trebuie să facă un ocol de 10 km. După nenumărate tergiversări, în luna ianuarie a acestui an reprezentanții Consiliului Județean au dat asigurări că reabilitarea podului se va face cât de curând vor permite avizele, fără să precizeze însă o dată certă.