Nici avocaţii de marcă şi nici repetatele excepţii de neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul Penal nu l-au ajutat pe primarul suspendat de la Nehoiu, Florentin Lungu, să scape de condamnarea cu suspendare primită în primă instanţă la Judecătoria Pătârlagele în dosarul privind conflictul de interese constatat de Agenţia naţională de Integritate şi cercetat ulterior de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Joi, după un an de la contestarea sentinţei, Florentin Lungu a primit o nouă lovitură, Curtea de Apel Ploieşti respingându-i apelul la condamnarea pe fond de doi ani şi două luni închisoare cu suspendare.
Ca să scape de condamnare, Lungu şi-a angajat avocaţi pricepuţi, iar după ce a reuşit să trimită dosarul la Curtea Constituţională, a sperat chiar la o achitare. Primarul suspendat de la Nehoiu a fost apărat de un avocat cu greutate din Bucureşti şi de o membră a Baroului Prahova. Profesorul universitar Mihai Adrian Hotca este decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi Administrative a unei universităţi din Capitală, doctor în drept penal, autor şi co-autor a zeci de lucrări ştiinţifice, membru în comisia de elaborare a proiectului legii de punere în aplicare a Codului Penal, fiind în acelaşi timp partener şi fondator al unei case de avocatură care îi poartă numele. Reprezentat de un avocat de asemenea calibru, nu este de mirare că procesul lui Florentin Lungu s-a complicat în asemenea măsură încât dosarul să ajungă, de două ori, în dezbaterea Curţii Constituţionale, dar asta nu l-a ajutat deloc.
După ce CCR i-a admis prima excepţie invocată încă din faza de fond, la Judecătoria Pătârlagele, s-a crezut că Lungu ar putea avea şanse de scăpare, însă nu a fost aşa. Anul trecut, Curtea Constituţională a decis, după o sesizare a apărătorilor lui Lungu, că prevederile art. 301 din Noul Cod Penal sunt neconstituţionale cu privire la sintagma „raporturi comerciale“ despre care făceau precizarea procurorii în dosar în ceea ce priveşte contractul încheiat de Florentin Lungu şi firma SC Transervcons Andi SRL Nehoiu, reprezentată de Elena Iulica Burlacu, care îi fusese angajată la Prodfor.
Decizia de neconstituţionalitate a art. 301 din NCP a fost publicată de Curtea Constituţională cu motivare, însă aceasta nu a fost pe placul lui Lungu, care a vrut să scape de condamnarea cu suspendare. Astfel că, anul trecut, în vară, avocaţii au ridicat, la Curtea de Apel Ploieşti, excepţia neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 253 ind.1 Cod penal din 1969 privind conflictul de interese – legea mai favorabilă, în baza căreia Judecătoria Pătârlagele l-a condamnat pe acesta la doi ani şi două luni de închisoare, dar care îl ţine departe de funcţii publice timp de doi ani. Însă, CCR a respins excepţia privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 253 1 Cod penal din 1969 privind conflictul de interese, iar decizia a fost publicată zilele trecute în Monitorul Oficial. Sesizată de CCR, Curtea de Apel Ploieşti a apreciat că excepţia ridicată de Lungu prin avocaţi este neîntemeiată, dispoziţiile articolului contestat fiind clare şi explicite: „Infracţiunea de conflict de interese este o infracţiune de rezultat urmarea imediată constând în pericolul social creat prin comiterea faptelor prevăzute în ipoteza normei de incriminare. Se conchide că dispoziţiile art. 253 ind 1 din codul Penal din 1969 nu încalcă prevedrrile constituţionale invocate de autorul excepţiei“.
De altfel, Curtea Constituţională explicase deja pe noţiunea de „raport de muncă“ în decizia de admitere a primei excepţii invocată de Lungu. În motivarea excepţiei, avocaţii acestuia au susţinut că sintagmele „raporturi de muncă“ şi „folos material“ nu beneficiază de o definiţie legală, generând nesiguranţă în interpretare, astfel încât o persoană prudentă şi diligentă nu poate stabili dacă textul criticat îi este aplicabil. Mai mult, norma de incriminare nu prevede urmarea imediată a infracţiunii.
Pentru ca dosarul să devină şi mai greu de soluţionat, avocaţii lui Lungu ceruseră Curţii de Apel Ploieşti şi sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe, cerere care însă a fost respinsă de instanţă.
Florentin Lungu, primarul oraşului Nehoiu, a fost trimis în judecată în 2013 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în acest dosar, la sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a găsit în conflict de interese de natură penală, fiind acuzat că, în calitate de primar, a dispus plata, cu prioritate, a sumei de 273.735 de lei către firma Prodfor, al cărei asociat a rămas şi după preluarea mandatului de primar, în baza unui contract de achiziţie publică de lucrări încheiat cu Primăria Oraşului Nehoiu în anul 2008, constând în efectuarea de lucrări de reparaţii la Policlinica orăşenească.
Conform probatoriului administrat în cauză a rezultat că plata către executantul lucrărilor s-a realizat în cinci tranşe prin trei compensări, o plată din fonduri proprii, iar ultima tranşă printr-o convenţie de împrumut de la Ministerul Finanţelor Publice, asumat de Primăria Nehoiu, act semnat de Lungu, în calitate de primar.
Recent, Florentin Lungu, viceprimarul Ionuţ Milea carei-a preluat atribuţiile, secretarul oraşului, Vasile şuşu, socrul lui Milea, mai mulţi funcţionari cu şi fără funcţii de conducere în executivul Primăriei Nehoiu şi administratorul Prodfor, au fost trimişi în judecată într-un dosar disjuns din cel încheiat ieri, legat de plăţi fără bază legală tot pentru lucrări la Policlinica veche.