Jaful din pădurile României pare de nestăvilit şi ne întrebăm dacă mai poate opri cineva drujbele. În ultimii 24 de ani s-au pierdut trei sferturi din suprafaţa împădurită, din cauza retrocedărilor dubioase, în cele mai multe cazuri, şi a mafiei lemnului, care a fost şi este încă ocrotită de reprezentanţi ai statului în teritoriu şi la nivel central. Este vorba despre retrocedarea pădurilor cu complicitatea unor judecători, prefecţi, oameni de afaceri şi înalţi funcţionari. Autorităţile române ies din amorţeală doar atunci când au loc dezastre naturale, cel mai bun exemplu fiind inundaţiile care au făcut ravagii în toată ţara în ultimii ani, dar şi în campania electorală. Aceştia se agită puţin de ochii presei, iar apoi lucrurile revin la normal: defrişări ,,controlate” de mafia pădurilor, în înţelegere cu autorităţile locale şi centrale.
În această perioadă, în timp ce procurorii încearcă să afle cum au trecut mii de hectare din proprietatea statului în mâini private, în judeţ se fac încă tranzacţii importante cu aurul verde. Şi toate la vedere, pe internet. Sumele cerute nu sunt însă mari, dar oferta este destul de consistentă şi chiar variată, în toate zonele judeţului, dar mai ales la munte.
Suprafeţe foarte mari de pădure au fost scoase în ultima perioadă la vânzare de proprietarii lor, unii urmaşi ai foştilor ,,moşieri“ dinainte de comunism, alţii cumpărători de drepturi litigioase sau procuratori ai acestora. Aproape zilnic apar anunţuri pe site-uri specializate referitoare la păduri numai bune de exploatat.
Mulţi proprietari au intrat în posesia lor după 2005, atunci când a apărut Legea 247/2005, iar acum încearcă să le vândă. Întâmplător sau nu, ofertele sunt tot mai multe, după ce, în ultimii doi ani, procurorii anticorupţie au intrat pe firul unor retrocedări controversate a unor suprafeţe întinse de pădure în zona de munte. Afacerile sunt de la câteva mii de euro şi ajung la sute de mii de euro sau chiar depăşesc un milion de euro. Aşa cum este cazul unei suprafeţe de pădure de pe raza comunei Gura Teghii, scoasă la vânzare nu cu mult timp în urmă. Pentru 524 de hectare de pădure din zona drumului judeţean 203 K, proprietarul cere 1,3 milioane euro. Potrivit anunţului de vânzare, volumul total de lemn exploatabil depăşeşte 140.000 de metri cubi.
Suprafeţe mari de pădure găsim şi la Tisău. Pentru 152 de hectare de pădure exploatabilă de foiase, esenţe tari, fag, stejar şi carpen, în vârstă de 50-120 ani, se cer 2.950 euro/ha, însă viitorul proprietar poate scoate chiar şi de cinci ori mai mult, în funcţie de starea pădurii.
Pădure de vânzare găsim şi la 8 kilometri de Buzău, potrivit unui alt anunţ de pe un cunoscut site de specialitate. Este vorba despre 650 de hectare de pădure cu 2 trupuri de 350 ha, respectiv 300 ha, de stejar, gorun, tei, cu o vârstă medie de 70 ani-80 ani. Proprietatea se vinde „la Cadastru şi Intabulare“. Preţul este 2.400 euro/ha.
Suprafeţe mari de pădure scoase la mezat găsim şi la Beceni – 64 de ha, Berca, Sărata Monteoru, Bisoca ori Scorţoasa.
În anunţuri se specifică faptul că aproape jumătate din pădure este alcătuită din fag, iar restul din brad ori alte foioase şi că toate actele sunt în regulă, în unele cazuri „cu negaţie“ de la Direcţia Silvică. Asta înseamnă că statul, care, potrivit legii, are drept de preemţiune, nu şi-a manifestat intenţia de a cumpăra pădurea respectivă. Iar astfel de cazuri sunt multe, pentru că statul nu are bani ori ,,nu trebuie“ să cumpere ce odată i-a aparţinut.
Cine cumpără însă aceste păduri nu dă sute de mii de euro ca să le protejeze, iar datele ultimilor ani sunt dovada.
Tăierea necontrolată, pricipala problemă
În ultimii ani, suprafeţe mari de pădure din judeţul Buzău au intrat pe mâna unor investitori care le-au cumpărat sau preluat de la cei care au reuşit să le obţină de la stat. Producătorul de mobilă Ikea a devenit cel mai mare proprietar de pădure din ţară, după ce a făcut prima achiziţie de acest gen din istoria sa. Grupul suedez este un gigant la nivel mondial şi este specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni. Ikea deţine câteva mii de hectare şi în Buzău, pentru că obiectul tranzacţiei au fost pădurile deţinute de universitatea americană Harvard. Acum, parte din păduri sunt în litigiu. Producătorul de mobilă a cumpărat nu mai puţin de 36.000 de hectare de pădure în judeţele Buzău, Prahova, Vrancea, Botoşani şi Bihor, de la firma suedeză Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii Harvard în România. Americanii au renunţat la pădurile din ţara noastră în urma unui scandal de corupţie aflat în atenţia DNA. Compania IRI Investment, societatea înfiinţată de grupul IKEA pentru gestionarea afacerilor din domeniul forestier, a plătit suma de 56 de milioane de euro pentru a prelua integral compania Greengold, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial. Universitatea Harvard a decis însă să renunţe la păduri anul trecut, după ce Dragoş Lipan Secu, directorul Scolopax, a fost acuzat de DNA că ar fi negociat cu vânzătorii de păduri să mărească în mod artificial preţurile acestora. În afacere au apărut ca vânzători mai mulţi vrânceni, între care şi Alexandru Lefter, fostul şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vanătoare, trimis în judecată pentru fapte de corupţie în legătură cu retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza comunei Gura Teghii. Problema cea mai gravă este însă tăierea necontrolată a pădurilor din regiunea noastră. Rata tăierilor necontrolate de pădure este de două ori mai mare decât cea a regenerărilor naţionale sau a plantărilor prin finanţările de la buget, după cum a anunţat recent chiar Ministerul Mediului.