Florentin Lungu, primarul suspendat al oraşului Nehoiu, nu mai poate trage de timp în dosarul în care a fost condamnat pe fond la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict penal de interese, după ce şi-a plătit, când a ajuns la Primărie, facturi restante pentru lucrări executate de firma sa Prodfor, la care era încă asociat.
Curtea Constituţională s-a pronunţat, în sfârşit, pe sesizarea privind soluţionarea excepţiei privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 253 ind. 1 Cod penal din 1969 privind conflictul de interese, invocată de avocaţii lui Lungu în procesul în apel aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi trimisă la CCR acum opt luni.
Însă Florentin Lungu nu are motive de bucurie. Curtea Constituţională a respins sesizarea, iar decizia se află în prezent în faza de redactare, care va fi transmisă ulterior Curţii de Apel Ploieşti. Completul care judecă apelul lui Lungu la condamnarea pe fond cu suspendare nu mai are, astfel, motive să amâne pronunţarea în această cauză, aşa cum se tot întâmplă din vara anului trecut.
În încercarea de a-l scăpa pe Florentin Lungu de sentinţa primită pe fond la Judecătoria Pătârlagele, apărătorii acestuia, avocaţii aleşi Adriana Claudia Georgescu şi Mihai Adrian Hotca, au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a art. 253 ind. 1 Cod penal din 1969, lege mai favorabilă, de altfel, în baza căruia judecătorii de la Pătârlagele au dispus ca primarul suspendat al oraşului Nehoiu să fie condamnat cu suspendare, dar să fie ţinut departe de funcţiile publice pentru o perioadă de zece ani. Pentru ca dosarul să devină şi mai greu de soluţionat, avocaţii lui Lungu au cerut şi sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe, cerere care însă a fost respinsă de instanţă.
Florentin Lungu, primarul oraşului Nehoiu, a fost trimis în judecată în 2013 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, într-un dosar format la sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a găsit în conflict de interese de natură penală, fiind acuzat că, în calitate de primar, a dispus plata sumei de 273.735 de lei către firma Prodfor, al cărei asociat a rămas şi după preluarea mandatului de primar, în baza unui contract de achiziţie publică de lucrări încheiat cu Primăria Oraşului Nehoiu în anul 2008, constând în efectuarea de lucrări de reparaţii la Policlinica orăşenească.
Conform probatoriului administrat în cauză a rezultat că plata către executantul lucrărilor s-a realizat în cinci tranşe prin trei compensări, o plată din fonduri proprii, iar ultima tranşă printr-o convenţie de împrumut de la Ministerul Finanţelor Publice, asumat de Primăria Nehoiu, act semnat de inculpat, în calitate de primar. „Împrumutul solicitat Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi aprobat de către Consiliul Local al Oraşului Nehoiu, a fost iniţiat chiar de către inculpat, deşi factura emisă nu reprezenta o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, neputând fi astfel considerată plată restantă, respectiv arierat. Această situaţie era cunoscută de către inculpat, întrucât, printr-o sentinţă comercială se stabilise în mod irevocabil că S.C. P. S.R.L., în calitate de creditor, nu a confirmat finalizarea lucrărilor contractate, factura fiind emisă cu nerespectarea prevederilor contractuale, neîndeplinind, condiţiile pentru punerea în plată. Referatul iniţiat de către inculpat şi supus aprobării Consiliului Local al Oraşului Nehoiu a fost aprobat prin Hotărârea din 18.02.2013 în conţinutul căreia era menţionată calitatea de iniţiator a inculpatului. În cuprinsul referatului de aprobare s-a înscris şi suma rămasă de achitat către S.C. P S.R.L. în valoare de 192.505 lei, împrejurare care conduce către concluzia că inculpatul a urmărit şi obţinut prin această decizie un beneficiu pentru societatea la care era asociat unic. Modul în care a acţionat inculpatul se circumscrie noţiunii de participare la luarea unei decizii în sensul că, în calitate de primar, a iniţiat referatul sus-menţionat, acesta fiind esenţial în formarea deciziei luată de către Consiliul local“, se arată într-un comunicat al Parchetului. În plus, „în data de 30.10.2012, inculpatul Lungu Florentin, în calitate de primar al oraşului Nehoiu, a semnat personal un contract încheiat între Primăria Oraşului Nehoiu şi o societate comercială reprezentată de B.E.I., în calitate de administrator (n.r. SC Transervcons Andi SRL Nehoiu, de care am mai scris în ediţiile treute, reprezentată de Burlacu Elena Iulica), având ca obiect executarea, finalizarea şi întreţinerea unei lucrări de reabilitare a Policlinicii orăşeneşti, în valoare totală de 72.550 lei. Cu ocazia cercetărilor efectuate s-a stabilit că administratora firmei figura şi ca angajat, încă din anul 2010, la societatea comercială la care inculpatul era asociat unic. Prin atribuirea contractului sus-menţionat, inculpatul a creat astfel un folos material pentru B.E.I., persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani“, mai spun procurorii.
Lungu a încercat încă din timpul procesului pe fond să scape de acuzaţii, astfel că a ridicat excepţie de neconstituţionalitate a două articole din codul penal. Curtea Constituţională s-a pronunţat însă la câteva luni după ce dosarul a ajuns în apel la Curtea de Apel Ploieşti, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Florentin Lungu în Dosarul nr. 873/277/2014 al Judecătoriei Pătârlagele – Secţia penală, şi constată că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. De asemenea, a admis şi o altă excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Florentin Lungu în acelaşi dosar şi constată că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.
Modificările nu au fost aduse încă la Codul Penal, astfel că o decizie în sensul celor decise de CCR va fi greu de luat de către instanţă.