Cum s-a luptat actorul Dan Puric cu Primăria Nehoiu pentru o bucată de teren lăsată moştenire de părinţi

   După ani de zile de procese cu Primăria Nehoiu, actorul Dan Puric a recuperat în instanţă mai puţin de 10% dintr-o parcelă revendicată şi care a aparţinut părinţilor acestuia până în anii ‘80. Mai mult, după doi ani de luptă în justiţie, cu hotărârea judecătorească în mână, decidenţii oraşului au tergiversat  şi acordarea despăgubirilor în compensaţie şi punerea în posesie a parcelei, pe motiv că pe terenul respectiv este un loc de joacă pentru copii. Asta deşi judecătorii de la Buzău au dispus în mod expres că, pentru o perioadă de timp, nu poate fi schimbată destinaţia suprafeţei.

   În 2009, actorul Dan Puric, născut în Buzău dar crescut la Nehoiu, unde părinţii săi au fost medici, a dat în judecată, împreună cu fratele său, Primăria oraşului pentru punerea în aplicare a prevederii Legii 10/2001 privind regimul juridic a unor imobile preluate abuziv de regimul comunist.

   Doi ani s-au luptat în instanţă Dan Puric şi fratele lui, Marius, cu Primăria oraşului Nehoiu pentru restituirea proprietăţilor părinţilor, Ion şi Maria. Situaţia a fost cu adevărat una complicată, pentru că regimul comunist a confiscat casa părinţilor, a demolat-o, iar în locul în care aceasta se află în prezent este curtea Grădiniţei cu Program Prelungit  şi terenul aferent de joacă.  Pe 30 mai 2011, actorul a câştigat procesul, iar instanţa a dispus restituirea în natură a terenului de 510 mp dintr-o parcelă de 6.249 mp, cumpărat, cu acte-n regulă, de părinţii lui în 1968. Însă, judecătorii i-a obligat pe cei doi fraţi să nu schimbe destinaţia terenului timp de cinci ani de la data rămânerii defi­nitive a sentinţei civile, respectiv de loc de joacă pentru copii. De asemenea, instanţa a dispus despăgubirea fraţilor Puric, pentru restul de teren, la o ­va­loare actualizată a anului 1982, atunci când a fost demolată abuziv casă părintească.

   Primăria Nehoiu, condusă la acel moment de Alexandru Corcodel, nu a vrut să recunoască decizia instanţei, aşa că a cerut revizuirea inclusiv a recursului, însă a pierdut la Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, în aprilie 2012 hotărârea Tribunalului Buzău, prin care fraţii Puric îşi câştigaseră drepturile asupra proprietăţilor lăsate de părinţi, rămâne definitivă.

   Nici atunci primarul oraşului Nehoiu nu a vrut să se conformeze imediat, astfel că fraţii Puric au fost nevoiţi să apeleze la un executor judecătoresc care să execute silit Primăria. S-a ajuns, astfel, din nou în instanţă, iar Judecătoria Pătârlagele a admis, în august 2012, cererea privind executarea silită a sentinţei din 30 mai 2011 prin care actorul Dan Puric şi fratele său îşi câştigaseră proprietatea din Nehoiu.

   Până anul viitor însă, ei nu pot schimba destinaţia terenului pe care este amenjat locul de joacă al Grădiniţei cu Program Prelungit din oraş.

   „Admite în parte acţiunea, aşa cum a fost completată şi precizată. Anulează, ca nelegală, Dispoziţia Primarului Oraşului Nehoiu nr. 120/14.03.2006. Dispune restituirea în natură, în proprietatea reclamanţilor Puric Marius Valentin şi Puric Dan Liviu, a terenului situat în Oraşul Nehoiu, judeţul Buzău, în suprafaţă de 510 mp, care a fost proprietatea defuncţilor părinţi ai reclamanţilor, Puric Ion şi Puric Loric Maria, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 448/30.10.1968, care este identificat de pct. 1,2,3,4,5,1 pe schiţa nr. 3A, anexă la raportul refăcut Coman Sever, respectiv cu pct. 1,2,3,4,5,6,7 pe schiţa de plan anexă nr. 1 la raportul Oprea Marian, care se învecinează la Nord- cu Oraşul Nehoiu (domeniu public), pe o distanţă de 11,90 m şi cu str. Alexandru Ioan Cuza, pe o distanţă de 7,09 m+7,42 m+4,20 m, la Est- cu Oraşul Nehoiu (domeniu public), pe o distanţă de 19,89 m, la Sud- cu Oraşul Nehoiu (domeniu public), pe o distanţă de 32,85 m şi la Vest- cu Oraşul Nehoiu (domeniu public), pe o distanţă de 9,60 m, conform concluziilor de la pct. 1 al raportului de expertiză Oprea Marian şi care face parte din parcela având categoria de folosinţă curţi-construcţii, identificată prin numărul cadastral 581, respectiv teren în suprafaţă de 6249 mp (rezultată din măsurători), menţionat în anexa nr. 4-Inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al oraşului Nehoiu, la H.G. nr. 1348/2001, ca fiind teren aflat în proprietatea publică a pârâtului Oraşul Nehoiu şi folosit ca loc de joacă copii pentru Grădiniţa cu Program Prelungit Nehoiu. Obligă reclamanţii să menţină afectaţiunea actuală a acestui teren, de loc de joacă copii pentru Grădiniţa cu Program Prelungit Nehoiu, pe o perioadă de cinci ani de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentinţe. Respinge ca neîntemeiată ­ce­rerea reclamanţilor, în sensul de a li se atribui în natură terenul care a fost înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 298/06.09.1993 şi care a fost identificat de către expertul topo Coman Sever în raportul de expertiză refăcut şi în schiţa nr. 3A, anexă la acest raport, fiind individualizat cu pct. 1,6,7,8,9,10,11,12,1. Respinge cererea reclamanţilor, în sensul de a se dispune obligarea pârâtului la acordarea de despăgubiri pentru casa de locuit şi anexele gospodăreşti preluate abuziv de Stat, în cuantumul calculat de către expertul Tibăr Mircea prin raportul de expertiză evaluare construcţii întocmit în cauză. Dispune obligarea pârâtului Oraşul Nehoiu, prin Primar, să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile prevăzute de legea specială privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate de stat în mod abuziv (Titlul VII al Legii nr. 247/2005) pentru diferenţa dintre valoarea de piaţă corespunzătoare construcţiilor preluate abuziv din proprietatea autorilor reclamanţilor, Puric Ion şi Puric Lorica-Victoria şi demolate, astfel cum au fost descrise în cuprinsul raportului de expertiză evaluare construcţii, întocmit în cauză de către expertul Tibăr Mircea şi necontestat de pârât, valoare stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi suma de 1.800 lei, actualizată cu indicele de inflaţie, reprezentând valoarea despăgubirilor recunoscute ca fiind primite în anul 1982 de către autorii reclamanţilor. Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 3.247,7 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat şi onorarii de expertiză achitate conform chitanţelor depuse la dosar“, se precizează în hotă­rârea Tribunalului Buzău.

   Dan şi Marius Puric s-au judecat 16 ani şi pentru câteva sute de hectare în comunele Limanu şi Hagieni, jud. Constanţa, unele situate chiar pe malul mării. După lupte grele în justiţie, cei doi au pierdut procesele şi nu s-au ales cu nimic.