Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri”, Buzăul  rămâne, în arhive şi în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri şi joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la ­mij­loc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   Boierul Alexandru Marghiloman (unul dintre importanţii oameni politici conservatori ai României, devenit pe rând, mi­nistru al Justiţiei, al Lucrărilor Publice, al Afacerilor Străine, al Finanţelor, de Interne, prim-ministru al României şi preşe­dinte al Partidului Conservator) a apelat la arhitectul Paul ­Go­ttereau pentru construirea conacului de la Buzău, cunoscut drept Vila Albatros.

   Construirea Vilei Albatros a început în anul 1884, inaugurarea oficială având loc treisprezece ani mai târziu, în 1897. De proporţii impozante, Vila Albatros atrage atenţia prin corpul central decroşat, care cuprinde holul de onoare şi al cărui acoperiş este terminat printr-un pitoresc foişor din lemn. Situat în mijlocul unui imens parc dendrologic, la marginea oraşului Buzău, ansamblul conacului Marghiloman era compus din vila propriu-zisă, mai multe corpuri secundare şi ­graj­duri pentru cai, aici Alexandru Marghiloman înfiinţând una dintre cele mai importante herghelii din România. Decorată fastuos în interior, Vila Albatros a pri­mit vizita celor mai importante personalităţi ale României mo­derne, în frunte cu Regina Maria.

   Din păcate, după 1948, Vila Albatros a fost transformată de autorităţile comuniste în depo­zit C.A.P., fiind adusă în stare de ruină şi abandonată în 1985. A urmat un deceniu de nepăsare din partea autorităţilor şi de jefuire sistematică a clădirilor conacului Marghiloman.

   După ani buni în care a devenit o paragină, Vila Albatros a fost reabilitată recent cu fonduri europene şi a devenit sediul Centrului Cultural ce poartă numele fostului proprietar. Investiţia pentru reabilitarea clădirii  s-a ridicat la 14 milioane lei din fonduri europene, iar contribuţia municipalităţii a fost de doar 2 %. Alături de Vila Albatros s-a reabilitat şi parcul. Din păcate şi clădirea fostelor grajduri este astăzi o ruină.