Agenția Națională de Integritate l-a găsit incompatibil pe managerul Claudiu Damian / „A vândut umerașe“ în timp ce era director interimar la Spitalul Județean

   Agenția Națională de Inte­gritate a anunțat, joi, că a constatat existența stării de incompatibilitate în cazul a 15 per­soane care dețin sau au deținut funcții de conducere în unități medicale românești. Conform inspectorilor de integritate, 12 dintre aceștia sunt foști sau actuali șefi de secții, doi sunt foști sau actuali directori medicali, iar unul este manager de spital, toți aflați în stare de în incompatibilitate într-o anumită perioadă de timp.

   Ultimul dintre aceștia este Claudiu Constantin Damian, manager al Spitalului Jude­țean de Urgență Buzău, care s-a aflat în stare de incompa­tibilitate în perioada 4 august-24 septembrie 2014, întrucât a deținut simultan funcțiile de manager interimar al Spitalului Județean de Urgență Buzău și director în cadrul S.C. ROMARTA S.A., încălcând astfel dispozițiile legale.

   Emilia Martin Vereș, director medical în cadrul Spitalului CF Sibiu, este acuzată că se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 4 noiembrie 2013, întrucât deține, simultan, și funcția de șef al secției de medicină internă, actualmente secția de boli cronice. Sorana Mihaela Lăzărescu, fost membru al Comitetului Director (director medical) în cadrul Spitalului de Psihiatrie Poros­chia din județul Teleorman, este acuzată că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 10 octombrie 2011-10 octombrie 2014, întrucât a deținut simultan și funcția de administrator unic al unui cabinet medical.

    În stare de incompatibilitate s-au aflat, potrivit ANI, și 12 foști sau actuali șefi de secții de la mai multe spitale din țară. Este vorba despre medicii Cristian Popa (Spitalul de Psihiatrie Poroschia, județul Teleorman), Mihai Iulian Ștefănescu (Spitalul Municipal Caritas din Roșiori de Vede, județul Teleorman), Gabriel Pretorian (Spitalul Orășenesc Zimnicea, ju­de­țul Teleorman), Ioan Ro­mulus Ușurel, Florea Borțun, Aurel Gavra, Ecaterina Ușurel și Viorel Ioan Stan (Spitalul Ju­dețean de Urgență Reșița, județul Caraș-Severin), Minodora Bogdan (Spitalul Jude­țean de Urgență Zalău, județul Sălaj), Masoud Hashemi (Spitalul Județean de Urgență Slatina, județul Olt), Iuliu Ioan Silveșan Gherman și Victoria Bindea (Spitalul Județean de Urgență Bistrița, județul Bistrița-Năsăud).

   „Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Ușurel Ioan Romulus, Gavra Aurel, Pretorian Gabriel și Damian Claudiu Constantin nu au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare“, se mai menționează în comunicatul A­gen­ției Naționale de Integritate.

   Managerul Spitalului Ju­dețean de Urgență Buzău, Claudiu Damian, a precizat, ieri, pentru publicația on-line „Observatorul Buzoian“, că perioada incriminată de inspectorii de integritate este aceea cât a fost director interimar al unității spitalicești și s-a aflat în preaviz la Romarta; mai mult, el a afirmat că va contesta în instanță decizia Agen­ției Naționale de Integritate.

Cum a bătut Spitalul Județean unitățile similare din Austria

   Numele directorului Spitalului Județean de Urgență Buzău s-a făcut remarcat, la în­ceputul acestui an, după ce  s-a descoperit că a raportat pentru anul trecut un număr de 115 infecții intraspitalicești la peste 33.000 internări, ceea ce în­seamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitali­zați, o rată de aproape 18 ori mai mică decât media europea­nă (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infec­țiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit dimi­nu­area procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012.

   Atât a putut face economis­tul Claudiu Damian, numit po­litic în funcție după ce s-a dis­tins prin falimentarea Rom­arta, firmă pe care a condus-o, fapt care i-a făcut pe re­pre­zentanții opoziției sa-l alin­te cu apelativul „vân­ză­torul de umerașe“.