Managerii spitalelor nu vor mai fi sancționați din cauza infecțiilor din unitățile pe care le conduc, indiferent cât de numeroase ar fi cazurile, pentru a încuraja raportarea reală, susține profesorului Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Aceasta pentru că România raportează la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât media Uniunii. Un exemplu în acest sens reprezintă raportările halucinante ale Spitalului Județean Buzău, care prezintă o rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012.
Problema acestui gen de raportări este una veche și nu ține nicidecum de o stare exemplară a spitalelor din România, ci de imposibilitatea identificării bacteriilor sau chiar de falsificarea intenționată a acestor date, pentru că numărul infecțiilor nosocomiale era unul dintre indicatorii de performanță ai managerilor.
Recompense pentru raportări cinstite?
Cazul de la Club Colectiv a impus pe agenda autorităților rezolvarea acestei chestiuni, după ce opinia publică a reacționat puternic la informațiile apărute în mass-media pe acest subiect. Un grup de lucru constituit la Ministerul Sănătății încearcă să creeze un set de reglementări prin care să fie încurajate raportările, pentru că fără a se cunoaște dimensiunea reală a fenomenului, nicio problemă nu poate fi soluționată.
Cum ar putea arăta măsurile nu se știe cu exactitate, dar printre variantele de lucru figurează, în momentul de față, conform unor informații din presă, și una potrivit căreia sursele care vor oferi informații reale ar putea fi recompensate. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu știe cum vor arăta măsurile sau dacă va fi introdusă o eventuală recompensă, însă un lucru este cert: „Nu se va mai sancționa raportarea acestor cazuri. Așa este normal (…) Noi avem o raportare de 20 de ori mai mică decât în Europa, ceea ce nu poate fi adevărat. Trebuie să le cunoaștem și să facem în așa fel încât să le controlăm pentru ca, în primul rând, să nu mai avem cazuri grave“, explică profesorul Rafila.
Președintele Societății Române de Microbiologie este nemulțumit că a fost nevoie de un caz precum cel de la Colectiv pentru a fi provocat interesul presei și opiniei publice pentru acest subiect, deși organizația sa a avut numeroase conferințe pe această temă în care s-a discutat chiar și despre raportarea falsă. „Noi am făcut un survey în urmă cu doi–trei ani, în 17 orașe, și, extrapolând rezultatele din momentul respectiv la nivel național, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecții din total internări, față de raportările care se situează la 0,2 – 0,5%. Asta, în timp ce totalul infecțiilor în Europa este între 5 – 10% din cazurile internate. În ceea ce privește maniera de implementare, pentru a încuraja raportarea, nu știu cum se va face. Însă, dacă nu se va face nimic și băgăm totul sub preș nu îmbunătățim nimic“, a declarat profesorul Rafila.
Infecțiile nosocomiale în Europa și România
Aproximativ 4,1 milioane de pacienți dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecție asociată asistenței medicale, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Dintre aceștia, cel puțin 37.000 mor din cauza acestor infecții nosocomiale, iar în alte 110.000 de cazuri infecțiile intraspitalicești contribuie la deces. Aproximativ 20-30% din aceste infecții ar putea fi evitate prin igienă intensivă și programe de control.
În anul 2014, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Institutul de Sănătate Publică (INSP), spitalele au raportat 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale. Raportate la datele Institutului Național de Statistică (INS), conform cărora în 2014 au existat 4.120.514 ieșiri din spital (considerate persoane internate, chiar dacă unele dintre ele au avut mai multe spitalizări), avem 0, 257 infecții intraspitalicești la o sută de internați.
În județul Buzău, de exemplu, în anul 2015, de data aceasta, totalul raportărilor a fost de 115 infecții la peste 33.000 internări, ceea ce înseamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitalizați. O rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012. Atât a putut face managerul unității, economistul Claudiu Damian, numit politic în funcție după ce s-a distins prin falimentarea Romarta – firmă pe care a condus-o -, fapt care i-a făcut pe reprezentanții opoziției să-l alinte cu apelativul „vânzătorul de umerașe“. Mai mult, câteva unități nu au raportat niciun caz, așa cum este cazul spitalului din Nehoiu, de exemplu, unitate medicală care se află în plin proces de acreditare.
Aceasta, în condițiile în care Austria este una dintre puținele țări europene care are o lege privind igiena în spitale. Austria este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe protocolul revizuit al OECD. „Susțin aceste studii pentru sondarea infecțiilor dobândite în spitale și sunt bucuroasă că tot mai multe spitale iau parte la cest studiu. Avem nevoie de aceste date epidemiologice pentru a elabora o strategie națională. Cu cât știm mai multe despre situația actuală, cu atât mai precis vom putea defini și implementa standardul de calitatea“, a explicat ministrul Sănătății din Austria, Sabine Oberhauser, citată de cursdeguvernare.ro