Ştiați că în noaptea de Anul Nou Dumnezeu le oferă tuturor necuvântătoarelor darul vorbirii? Tradiţia spune că în noaptea dintre ani, românii trebuie să facă zgomot, cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele. Capitol la care, ne place sau nu, nu stăm deloc rău, românul fiind vestit pentru felul în care ştie să-i facă liniştii de petrecanie.
Ca să fie feriţi de spiritele rele, în multe zone din ţară, românii obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţână de usturoi. O altă superstiţie de Revelion spune că atât în ultima zi din an, cât şi în prima zi a celui nou, este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, o dată cu el, aruncăm afară din casă şi norocul. Şi că tot vine vorba de bani, există și superstiţia conform căreia oamenii nu trebuie să intre în noul an cu datorii. În caz contrar, aceştia vor rămâne datori tot anul, scrie calendarulortodox.ro.
De asemenea, o binecunoscută superstiţie este legată de prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an, persoană care ne va influenţa tot anul. Potrivit tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion, spre deosebire de cele brunete care aduc noroc. Dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, anul va fi plin de noroc; dacă femeile intră primele, noul an va fi plin de ghinion.
Conform tradiţiei populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramura de măr şi un ban. Dimineaţa, fetele îşi vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.
De asemenea, la miezul nopţii, uşa casei trebuie să fie deschisă, permiţând astfel anului vechi să iasă şi celui nou să intre.
Preluat mai nou şi de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de îndrăgostiţi. Aceştia cred că astfel vor fi însoţiţi de dragoste întreg anul.
Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar şi ceva roşu ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.
Toate obiceiurile şi superstiţiile de anul nou diferă în funcţie de regiune şi de ţară. Unele dintre ele au fost modernizate, în timp ce altele au fost uitate sau ignorate de cei tineri.
Mai mult, în noaptea de Anul Nou nu e bine să dormim, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină povesteşte că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. Şi bani trebuie să ai în buzunar, pentru ca noul an să nu te prindă sărac.
Niciun Revelion fără peşte
Românii obişnuiesc să consume peşte in noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează. Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătoare de ghinion. Acest lucru este pus pe seama faptului că păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, fapt corelat cu împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă. În noaptea dintre ani, dar şi pe 1 ianuarie, nu se plânge. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.
Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care românii le au în noaptea de Anul Nou, dar şi în prima zi a noului an, colindele joacă un rol extrem de important. Printre acestea, trebuie neapărat să amintim Sorcova şi Pluguşorul.
Totuşi, în noaptea dintre ani este important să ne punem o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţe mari.
Cele mai frumoase obiceiuri
Intrarea într-un nou an este marcată prin obiceiuri care înseamnă bucurii nu doar pentru cei mici, dar şi pentru cei mari. Acestea diferă de la o zonă la alta în funcţie de specificul local şi nu trebuie ratate dacă ai hotărât să petreci cumpăna dintre ani în alta parte decât acasă.
Din fericire, sunt încă destul regiuni regiuni în care sărbătorile, fie de Crăciun, fie de Anul Nou, reprezintă ocazii de a transmite din generație în generaţie vechile tradiţii strămoseşti.
– Pluguşorul este legat de dorinţa ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoţei, suflând în buhai şi urând noroc şi bogăţie. Se obişnuieşte ca ei să meargă din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colaci sau bani.
– Capra este unul din simbolurile cele mai răspândite la noi în ţară, alături de Pluguşor. Ea întruchipează un personaj fantastic care, din păcate, astăzi a rămas doar un prilej de divertisment. Totuşi, sunetele pe care le produce, panglicile colorate, povestea „jocului caprei” în care aceasta cade din copac, se îmbolnăveşte, moare şi apoi învie îi distrează mereu pe cei mai mici spectatori.
– Tradiţia ursului are origini dacice şi se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai spectaculoase spectacole cu măşti. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor şi aminteşte de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reuşea să învingă iarna şi să aducă primăvara.
– Sorcova este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou. În dimineaţa zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate şi noroc. Cu mult timp în urmă, sorcova era confecţionată din ramuri de cireş, măr sau prun puse la înmugurit cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie) şi împodobite cu beteală şi panglici colorate. Se spune că numai copiii trebuie să meargă cu Sorcova întrucât urările lor, de suflete curate, se îndeplinesc mai uşor. Pentru a avea mai mult noroc în anul ce începe, ai grija să nu rămâi nesorcovit. Şi nu uita să răsplăteşti copiii cu covrigi, cozonac, mere, bani pentru ca tot ceea ce ţi-au cântat să se împlinească. Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Seara Sfântului Vasile
Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.
În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
„Colindul cu Vasilica”
De asemenea, în prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.
Dezlegarea Anului
Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori/ Să fie peţitori”.
În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti, să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.
Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun. (Preluare www.tribuna.ro)