Majoritatea miniștrilor din fostul guvern Ponta au studiat la universități mai slab cotate decât omologii lor din statele membre al Uniunii Europene, arată o analiză a cotidianului “România Liberă”. Conform sursei citate, emblematic este cazul lui Eugen Teodorovici, senator social-democrat de Buzău, care nu a urmat niciun curs la o universitate din primele 800 la nivel mondial, fiind printre puținii miniștri de Finanțe din Uniunea Europeană aflați în această situație.
Ca o concluzie de ansamblu asupra miniștrilor care s-au perindat în cabinetele conduse de Victor Ponta, se poate spune că miniștrii aceștia nu au studiat la mari universități ale lumii, doar trei fiind cei care au ajuns în instituții de învățământ superior aflate în primele 500 la nivel mondial. O parte dintre ei au urmat studii universitare și specializări în timp ce erau angajați cu normă întreagă la stat, precum Teodorovici, iar alții nu și-au putut folosi competențele dobândite în universități deoarece ocupau funcții ministeriale incompatibile cu domeniul studiat în facultate.
Printre ultimii cinci din Uniunea Europeană
Fostul ministrul al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, bifează caracteristicile negative mai sus menționate: nu a fost la nicio școală clasificată la nivel mondial de către QS World University Rankings și a mers la facultate în timp ce ocupa poziții cu normă întreagă în diverse ministere. Faptul că nu a urmat niciun curs în Occident poate fi o bilă neagră pentru demnitar, dat fiind că, din postura de ministru de Finanțe și ministru al Fondurilor Europene (2012-2015), Teodorovici a fost nevoit să poarte discuții cu reprezentanți ai Uniunii Europene, cu cei ai Băncii Mondiale sau ai Fondului Monetar Internațional și să fie la curent cu practicile economice și financiare la nivel mondial. Astfel încât, un curs sau o practică la o universitate de prestigiu din Occident ar fi fost de dorit.
În propriul CV, care a fost afișat pe site-ul Ministerului de Finanțe, Teodorovici a menționat faptul că a absolvit Academia de Studii Economice și că deține un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Niciuna dintre aceste școli nu se află în clasamentul mondial al universităților QS World University Rankings 2014-2015, care cuprinde cele mai bune 800 de instituții de învățământ din lume. Într-o situație similară cu Teodorovici se mai află doar cinci alți miniștri de Finanțe din Uniunea Europeană. Este vorba de miniștrii de Finanțe din Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia și Spania.
Dar există și miniștri de Finanțe care au studiat la universități bine clasate în topul QS World University Rankings: Magdalena Andersson, ministru de Finanțe al Suediei, a studiat la Harvard (locul 4 în clasamentul QS World University Ranking), Edward Scicluna (Malta, a studiat la Oxford/locul 5), David Gauke (Marea Britanie, Universitatea Oxford/locul 5), Mateusz Szczureck (Polonia, Universitatea Columbia/locul 14), Michel Sapin (Franța, l’École Normale Supérieure /locul 24), Pier Carlo Padoan (Italia, Universitatea din Tokio/locul 31), Hjort Frederiksen (Danemarca, Universitatea Copenhaga/locul 42), Alexander Stubb (Finlanda, London School of Economics/locul 71), Johan Van Overtveldt (Belgia, Leuven/locul 82). Restul miniștrilor de Finanțe (22 din 28) au urmat cel puțin un curs la o universitate care apare în clasamentul QS World University Rankings.
Director și masterand în același timp
Dar studiile universitare nu reprezintă singurul neajuns din cariera lui Teodorovici. Parcurgându-i CV-ul, se remarcă faptul că a lucrat doar la stat (25 de ani), majoritatea timpului prin diverse ministere. Ciudat este că Teodorovici s-a angajat referent în cadrul Ministerului Transporturilor la Direcția Generală de Management, Marketing, Prognoză și Resurse Umane având numai liceul terminat, în anul 1991, în timp ce studiile universitare le va începe doi ani mai târziu. Ne întrebăm cum a fost posibil ca cineva cu doar 12 clase să se poată angaja “la birou” în cadrul unui minister foarte important. Astăzi, referentul de resurse umane este obligat să urmeze cel puțin un curs de specialitate, iar Teodorovici nu menționează că ar fi făcut acest lucru.
Pe de altă parte, referentul, prin poziția pe care o deține în cadrul departamentului de resurse umane, participă activ la gestionarea resurselor umane prin implicarea directă în procesul prin care organizația îi recrutează, angajează, derulează și încetează raporturile de muncă cu salariații. Rămâne un mister cum putea Teodorovici să se achite de aceste sarcini la 20 de ani și având doar liceul. Deși angajat cu normă întreagă la Ministerul Transporturilor, Teodorovici a intrat, în 1993, la Academia de Studii Economice, pe care o termină în anul 1997. Și din nou o dilemă: cum poate un angajat cu normă întreagă într-un minister – unde are un program de lucru fix, să spunem 8-16 – să ajungă și la cursuri, multe dintre ele începând la primele ore ale dimineții?
Teodorovici a continuat această practică “doi într-unul”, dar la o scară și mai mare. Astfel, între 2004 și 2006 a urmat un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Departamentul pentru Relații Internaționale și Integrare Europeană. În această perioadă, Teodorovici muncea cu normă întreagă, fiind director general în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor. Când avea Teodorovici timp să ajungă la cursuri, în condițiile în care conducea Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune – în primul an de master -, respectiv Autoritatea de Management pentru Infrastructură, în al doilea an?
Ce este QS World University Rankings
Pentru a vedea gradul de pregătire educațională a ministrului Teodorovici, comparativ cu omologii săi din Europa, “România Liberă” a luat ca etalon clasamentul mondial al universităților QS World University Rankings. Clasamentul este întocmit anual pe baza unor parametrii universal acceptați în lumea științifică și de aceea nu pot fi puși la îndoială: numărul de articole științifice publicate de respectiva instituție de învățământ superior, numărul de citări, dar și intervievarea a 37.000 de foști studenți din 140 de state.
În clasamentul 2014-2015, România este reprezentată, în coada clasamentului, de patru universități: Universitatea București (poziția 651), Universitatea de Vest, Universitatea Ioan Cuza din Iași și Babeș-Bolyai din Cluj (toate trei poziționate între locurile 700 și 800). Clasamentul QS World University Ranking 2015-2016 a fost dat publicității în vară, dar poziția universităților românești este neschimbată. Școlile universitare urmate de Teodorovici continuă să lipsească din clasamentul care, în general, a suferit foarte puține modificări.