Bineînțeles că social-democrata Corina Crețu, deputat și comisar european aflat în centrul unui scandal de proporții în Parlamentul de la Bruxelles, nu putea găsi o altă scuză decât aceea că este victima unor atacuri politice. Tot așa cum a susținut și Adrian Severin atunci când a fost prins cu comisionul în sac de reporterii sub acoperire ai unei publicații britanice, gest pentru care este și trimis în judecată.
La Corina Crețu, lucrurile sunt mult mai dâmbovițene decât la colegul său dispus să primească 100.000 de euro pentru lobby în favoarea unor amendamente cerute de un grup de interese. Candidata, fără succes, la așternuturile lui Colin Powell, la acea dată secretar de Stat (ministru de Externe) al Statelor Unite ale Americii, a chiulit pe rupte de la ședintele Colegiului comisarilor, dar și de la programul de lucru obișnuit, scurtat din rațiuni private. “I am not a morning person”, le-ar fi spus ea colaboratorilor. În plus, Corina Crețu este acuzată că ar fi abuzat de funcție, folosind deplasările oficiale ca pretext pentru vacanțe sau trimițându-și asistenții să-i ducă rufele la spălat ori să-i plimbe rudele cu mașina de serviciu.
Partea interesantă a poveștii este cu totul alta. Dacă este să ne raportăm la criteriile de integritate adoptate de cele două partide mari din România, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat, Corina Crețu le-ar îndeplini cu brio. Pentru că niciuna dintre aceste două formațiuni politice nu s-a gândit că ar fi cazul să taxeze și indolența, mârlănia ori nepotismul unora dintre aleșii lor care ar mai avea pretenții să candideze și anul viitor la locale sau la parlamentare. Este foarte posibil ca, la Bruxelles, lucrurile să nu rămână în stadiul de scandal de presă pe tema Corinei Crețu, ci Parlamentul European să deschidă o anchetă, prin comisia de control bugetar, care nu glumește atunci când este vorba despre abuz de funcție sau de iresponsabilitate în exercitarea mandatului.
Poate acest lucru le va da de gândit și politicienilor noștri de la București.