Propunerea legislativă a Partidului Național Liberal privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin a primit, marți, un raport favorabil din partea senatorilor juriști. Președintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc, a susținut că în favoarea unui raport de admitere a inițiativei legislative s-au exprimat șase membri ai Comisiei, trei voturi fiind împotrivă. „A fost un raport favorabil, cu șase voturi pentru și trei voturi contra. Prima Cameră este Senatul. Vom trimite (raportul, n.r.) la plen. Eu sper să treacă și la plen, pentru că este – ceea ce întotdeauna am spus și am susținut-, cea mai bună formă de reprezentativitate; sau cea mai mare reprezentativitate o pot avea primarii și președinții de consilii județene atunci când sunt aleși de majoritatea cetățenilor“, a declarat Boboc la finalul ședinței Comisiei juridice.
Propunerea de lege prevede modificarea articolului 101 din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali: „Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin“, stipulează articolul 101 modificat (alin. 1-3). Articolul 101 prevede, totodată, că și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar se organizează un al doilea tur de scrutin. Cel de-al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin faptul că alegerea primarului într-un singur tur de scrutin, cu votul majorității celor care se prezintă la vot, este „o soluție legislativă total greșită“: „În această situație, persoana aleasă nu va avea legitimitate. Pot exista situații, mai ales în condițiile unei participări scăzute la vot, ca primarul unei localități să fie ales cu un număr extrem de mic de voturi (…) Considerăm că este absolut necesară revenirea la sistemul alegerii primarului în două tururi de scrutin, soluție legislativă și tehnică care asigură un grad mai ridicat de legitimitate pentru persoana aleasă, dar și o corectitudine mai mare în desemnarea gospodarului comunității“, se arată în documentul citat. Legea are caracter organic, iar Senatul o dezbate în calitate de primă Cameră sesizată.
Sistemul electoral care prevede alegerea primarilor și președinților de consilii județene dintr-un singur tur de scrutin, în baza principiului „câștigătorul ia totul“ și-a demonstrat, pe 10 iunie 2012, și în județul Buzău, neajunsurile în ceea ce privește reprezentativitatea aleșilor locali. Astfel, o prezență mică la urne a cetățenilor coroborată cu un număr mare de candidați la funcția de primar dintr-o unitate administrativ-teritorială a condus la situația ca persoana care a ajuns în respectiva funcție să primească, de fapt, girul unui mic procent dintre cetățeni, chiar sub 20 la sută.
Pentru a demonstra acest neajuns, OPINIA a făcut o comparație între procentele oficiale obținute, pe 10 iunie 2012, de primarii din județ – care reprezintă raportul dintre voturile primite de respectivul candidat și numărul de voturi valabil exprimate – și cele reale, reprezentate de raportul dintre același număr de voturi și numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale, adică numărul cetățenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Situația optimă teoretic este aceea în care procentul prezenței la vot ar fi de sută la sută, respectiv cel oficial egal cu cel real. Cu cât prezența la vot este mai redusă, diferența dintre cele două valori scade, ceea ce conduce la o reprezentativitate mai mică.
Cel mai concludent exemplu în acest sens este primarul comunei Valea Salciei, Marian Mușat, care a fost singurul candidat la această funcție și a obținut un procent real de sută la sută, respectiv 430 voturi din 430 valabil exprimate. Dacă raportăm, însă, numărul de voturi obținute de acesta la numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, de 656, rezultă un procent real de 65,54 la sută.
În ceea ce-l privește pe președintele ales al Consiliului Județean, candidatul USL Marian Cristinel Bîgiu, acesta a obținut un număr de 102.518 voturi, dintr-un total de 234.571 voturi valabil exprimate. Aceasta înseamnă un procent oficial de 43,70 la sută; dacă raportăm numărul de voturi al aceluiași candidat la numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale – adică al cetățenilor din județ cu drept de vot -, de 409.584, procentul real este 25,02 la sută.