175 de ani de presă locală, de la apariția primei publicații, sintetizați în aproape 500 de pagini. Așa ar putea fi descrisă pe scurt cartea publicistului Viorel Frîncu, „Istoria jurnalismului din județul Buzău“, o enciclopedie cronologică, care analizează presa locală în perioada 7 ianuarie 1839-31 decembrie 2014.
Autorul buzoian a reunit în acest volum 940 de fișe descriptoare ale publicațiilor și instituțiilor media (posturi de radio și tv), 1.189 de nume ale jurnaliștilor, publiciștilor și coordonatorilor de reviste școlare, din care 300 de fișe biobibliografice, 30 de pagini de iconografie, cuprinzând fotografii ale jurnaliștilor și publiciștilor, publicații de ieri și de azi.
Volumul „Istoria jurnalismului din județul Buzău“ a fost lansat în această săptămână în cadrul Zilelor Bibliotecii Județene.
Dincolo de datele statistice, referitoare la apariția publicațiilor sau numele ziariștilor care au făcut parte din redacții, Viorel Frîncu a vorbit pentru OPINIA despre informațiile inedite descoperite în documentarea făcută pentru realizarea cărții.
„Puțin știu că a existat o publicație a emigranților politici greci care au fost stabiliți la Nehoiu. Ei au scos acolo o publicație. După Războiul Civil din 1946-1949 din Grecia, toți membrii Armatei Democrate, comuniștii, au fost terminați de americani și englezi și vreo 200.000 de greci au trebuit să emigreze în țările socialiste. Dintre ei vreo 12.000 s-au stabilit în România și se pare că la Buzău a fost repartizat un anumit număr de emigranți, cu familii cu tot. Aici, la Nehoiu, au scos această publicație în limba greacă“, a declarat Viorel Frîncu.
Despre primele ziare de scandal la Buzău
„Existau ziare de scandal și pe vremuri. Printre primele și cele mai de notorietate a fost Alarma Buzăului (1899). Era ziarul lui Ionescu Popișteanu, zis Alarma. Culmea este că ziarul acesta a apărut atât la Buzău, cât și la Rm. Sărat. Avea o natură naționalistă, chiar antisemită, dar lovea în toți, în autorități… Unul dintre proprietari, Gealep se numea, a luat și bătaie de la poliție, i s-a confiscat ziarul, a intrat în arest… Publicația nu a rezistat foarte mult. Un alt ziar mai de scandal a fost Acțiunea Buzăului (1934 -1940)“, a mai declarat Viorel Frîncu.
Presa buzoiană și jocurile politice
„Primele ziare la Buzău au fost unele informative, „Gazeta Buzăului“, „Independența“ … În momentul în care partidele politice au început să penetreze societatea, mă refer la Partidul Conservator și Partidul Liberal, acestea aveau organele lor de presă și nu doar centrale, ci și locale. Așa au fost la Buzău cele ale lui Marghiloman, ale lui Angelescu… Ele apăreau în general în perioada premergătoare alegerilor. Fiecare grupare avea printre susținători oameni cu bani care finanțau publicațiile. Unele își atingeau scopul, altele nu. Apoi ziarul putea dispărea. La vremea respectivă, guvernele cădeau repede, de vreo două-trei ori pe an. În momentul în care începea o nouă campanie electorală, ziarul apărea iar pentru câteva luni, în același format, cu angajați noi sau vechi“, a mai declarat autorul.
La Rm. Sărat s-a editat un ziar pentru înlăturarea lui Cuza
„Interesant de știut este că la Rm. Sărat s-a editat un ziar împotriva lui Alexandru Ioan Cuza. Este vorba despre Clopotul (Diariu politicu) apărut în august 1865. Inițial, această publicație a fost editată în exil, se pare că în Elveția, și pus în slujba cercurilor interesate de înlăturarea de la putere a domnitorului Cuza. Ulterior a început să fie tipărit în mai multe orașe, inclusiv la Rm. Sărat. Au existat cinci numere. Era deci finanțat de cei ce doreau detronarea lui Cuza, iar la mijloc se afla și un ziarist de mare calibru, Eugen Carada“, mai spune Viorel Frîncu.