Terorismul, copilul vitreg al politicienilor de pretudinteni

   Referitor la recentele acte teroriste din Franța, nu mă miră deloc atacul violent al lui Ion Cristoiu asupra președintelui Franței. Vorba lui Bulă, asta ne mai trebuia. Nu mă miră  nici elucubrațiile unuia, senator(?) Marinescu, parcă, ins din zona lui Vadim, care, optimist, cum sunt toți naționaliștii cu epoleți, se grăbește să declare public des­trămarea Uniunii Europene. 

   Sunt vremuri în care mirarea e prostie curată. Dar și vremuri în care ultranaționaliștii de pretudindeni demonstrează că se trag unul din altul, prin sciziparitate, precum râmele. În Franța actuală, naționalismul e o chestiune de moștenire genetică. Altfel, nu se explică de ce în locul circarului Le Pen a venit tocmai fiica sa, Marine, liderul formațiunii ultranaționaliste Frontul Național, care nu știe decât ce a auzit prin casă: „… fundamenlismul islamic trebuie distrus. Moscheile radicale trebuie închise, străinii care instigă la ură trebuie expulzați, la fel și imigranții clandestini care nu fac nimic la noi”, a spus Marine Le Pen, conform agențiilor de presă. 

   Suntem într-un moment de cumpănă trucată. După plecarea lui Victor Ponta, poporul pesedist fierbe în propriul suc, deși nu simplul electorat PSD îl regretă pe fostul prim-ministru, ci miile de indivizi ”aruncați” de sistem, din postura de paraziți legali, direct în pensii vătuite de fostele lor locuri de muncă, unde nu au muncit niciodată  decât cu gândul muncii în transpirația altora.  O categorie largă de profesii politizate. 
Nimeni nu  vrea să recunoască în clar că Victor Ponta a întruchipat de minune pervesitatea politică. Până și operația de la genunchiul umărului înstelat și-a făcut-o într-o țară cu alt program religios. Acum, prin jongleriile din ultimele zile, prin deciziile luate, în legătură cu majorarea unor salarii și a unor pensii, Ponta și-a desăvârșit opera de sabotare a națiunii, nu doar a viitoarei guvernări. Un gest de mic terorist, gândit ca și teza sa de doctorat. După Ponta, nu poate să vină Potopul, așa cum ar vrea PSD. Și nici să dispară UE. 

   Tot aud refrenul ,,vreau o țară ca afară”. Precum în cer și pe pământ, nici ,,afară” nu e prea bine. La vremea sa, erectă politic, Băsescu a recomandat românilor deștepți să plece din țară. Un sfat pragmatic, dat de un simplu căpitan de vapor. Un securist care a condus România timp de zece ani, cât un secol de pe vremea când servicile secrete lucrau cu telefoane cu manivelă, nu cu ,,ciberbombe” . Ca să cânți acum că ,,Vreau o țară ca afară”, îți trebuie o doză letală de inocență. Sau un cinism asumat ,,artistic”. La temă, PSD gândește exact ca în partea nevăzută, întunecată, a lumii, și ar tot cânta ,,Vreau afară ca în țară”.  Haos. Harașo! 

   Am o dilemă. Având în vedere că suntem o Uniune Europeană, când se întâmplă astfel de tragedii, de ce se decretează (doar) ,,Doliu național” și nu ”Doliu European”?