Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au confirmat faptul că Florin Colgiu, finul președintelui suspendat al Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, a recunoscut faptele pentru care a fost reținut anul trecut, chiar de Moș Nicolae, arestat preventiv și trimis ulterior în judecată împreună cu nașul său pentru complicitate la luare de mită, în formă continuată și complicitate la tentativa de spălare a banilor.
„În cazul acestui inculpat, instanța a ținut cont, la stabilirea pedepsei, de prevederile articolului privind acordul de recunoaștere a vinovăției, potrivit căruia, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime“, precizează DNA, într-un comunicat de presă..
Este vorba despre sentința definitivă pronunțată de Curtea de Apel București în cazul lui Colgiu, după ce pe fond, Tribunalul Călărași l-a condamnat la 3 ani și patru luni de închisoare cu executare, judecătorul de caz respingând cererea de clemență prin care să solicita să se ia act de acordul de recunoaștere a vinovăției. Apărătorul lui Florin Colgiu invocase prevederile articolului 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor care precizează că „persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege“. Colgiu a atacat sentința, la fel și procurorii DNA.
Prin decizia din 7 octombrie 2015, Curtea de Apel București a redus pedeapsa inițială, de la 3 ani și patru luni, la 2 ani și 3 luni închisoare, dar cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de un an după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, în formă continuată și complicitate la tentativa de spălare a banilor. Pe parcursul termenului de supraveghere, Colgiu trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare, în cadrul D.G.A.S.P.C. Buzău și A.J.O.F.M. Buzău.
În cazul unui alt inculpat din dosar, Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociației pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat Călărași, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, judecătorii de la Curtea de Apel București nu au mai fost la fel de îngăduitori și i-au majorat acesteia sențința inițială, de la trei luni la un an cu suspendare. Bădică bătuse palma cu procurorii încă de la începutul procesului.
O sentință ar putea fi dictată, cât de curând, și în cazul lui Cristinel Bîgiu.
Dosarul mită pentru președintele CJ
Potrivit DNA, Bîgiu a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de luare de mită în formă continuată, 12 infracțiuni de conflict de interese în formă continuată și tentativă de spălare a banilor, în timp ce finul său, Florin Mădălin Colgiu, administrator al SC Alexandra SRL, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de complicitate la luare de mită în formă continuată și pentru complicitate la tentativă de spălare a banilor, ambii fiind la acea dată în arest preventiv.
De asemenea, în același dosar, procurorii DNA au trimis-o în judecată, în stare de libertate, pe Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociației pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat Călărași, pentru dare de mită.
Potrivit DNA, în perioada decembrie 2013-decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat unuia dintre directorii din cadrul instituției să facă demersuri pentru declanșarea procedurilor de achiziție directă (prin modificarea proiectului inițial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău pentru perioada 2014-2020 și împărțirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitație publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte și să întocmească efectiv proiectele.
Anchetatorii au mai spus că în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul respectiv din Consiliul Județean Buzău, Dragoș Cojocea, i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, și anume principalele direcții de dezvoltare și analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.
Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe același director să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleași condiții, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câștigătoare aceeași firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.
Procurorii DNA mai notează că în 4 decembrie Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres aceluiași director să îi dea, până cel mai târziu în 8 decembrie, suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar, care urma să primească banii în numele său, o persoană de încredere a acestuia.
În seara zilei de 6 decembrie 2014, directorul i-a dat intermediarului, Robert Pițigoi (n.r., consilier județean PSD la acel moment), indicat, de altfel, de Bîgiu, o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea președintelui Consiliului Județean Buzău.
În aceeași zi, intermediarul i-a dat lui Bîgiu, în parcarea din fața blocului unde locuiește acesta, suma de 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost dați de către director.
„Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiți, respectiv păstrați banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziția lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeași zi (sâmbătă, -n.r.), intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoștea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv“, au precizat procurorii DNA.
Potrivit procurorilor DNA, suma de 45.000 lei a fost dată ca mită de către Gabriela Bădică, sumele de 45.000 lei, respectiv 6.500 lei (o parte din cei 50.000 lei) fiind cerute și primite de către Colgiu, cunoscând că aceste sume proveneau din săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu îndeplinirea, de către Cristinel Bîgiu, a îndatoririlor de serviciu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău.
În acest fel, afirmă procurorii DNA în rechizitoriu, Florin Colgiu l-a sprijinit pe Cristinel Bîgiu să primească și să valorifice sumele de bani obținute cu încălcarea legii. În 6 decembrie 2014, Bîgiu a încercat, sprijinit de Colgiu, să ascundă o parte din suma primită cu titlu de mită prin plata, în numele SC Sigma Montaj, dar în beneficiul său, a unei rate de leasing pentru un utilaj industrial pe care-l deținea în fapt. În perioada 20 noiembrie 2012 – 12 noiembrie 2014, în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, Bîgiu a semnat 12 contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condițiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două firme, de suma de 1.034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care îl deținea în fapt.