Un țăran analfabet din județul Buzău, care a îngrozit o țară întreagă, a fost penultimul infractor condamnat la moarte în România. Se întâmpla la sfârșitul anilor ‘80, după o serie de crime comise cu o atrocitate greu de imaginat. Criminalul a acționat vreme de patru ani numai în noaptea dintre ani. În topul celor mai odioși ucigași români, realizat de celebrul ofițer criminalist al anilor ‘70 Traian Tandin, analfabetul criminal Grigore Uruc este clasat pe locul patru, notează adevărul.ro.
Pe 2 ianuarie 1985, trupul neînsuflețit al unei copile de 14 ani a fost descoperit în interiorul unei centrale termice din Buzău. Copilul fusese omorât în chinuri cumplite. În urma anchetei declanșate imediat după descoperirea atrocității, polițiștii au aflat că victima era un copil al străzii, pe nume Cerasela Dimineț. Cadavrul fetiței era străpuns de multiple lovituri de cuțit. Anchetatorii și-au dat repede seama că aveau de-a face cu un psihopat. Deși copilul murise în urma primei lovituri de cuțit, asasinul cu minte bolnavă continuase să îi schingiuiască trupul rămas fără viață. Omorul avusese loc chiar în noaptea de Anul Nou. Opinia publică a asociat crima cu numele unui criminal cunoscut care stârnise groază cu câțiva ani înainte. S-a crezut că a apărut un nou Ion Râmaru. În ciuda eforturilor depuse de anchetatori pentru depistarea criminalului, „dosarul Cerasela” s-a închis cu Autor Necunoscut. Se spune că însuși Nicolae Ceaușescu făcuse presiuni pentru găsirea criminalului, dar toate eforturile anchetatorilor care au lucrat la caz în următorul an s-au dovedit în zadar.
O nouă crimă a șocat urbea în 1986. Tot în noaptea de Revelion, un alt copil al străzii, în vârstă de 13 ani, a fost găsit mort în apropierea Școlii generale nr. 4 din Buzău. S-a crezut, într-o primă fază, că băiețelul a fost victima unei haite de câini vagabonzi. Trupul lui fusese sfârtecat de colții unor patrupede. În urma anchetei declanșate, s-a descoperit însă că băiețelul fusese ucis prin înjunghieri repetate, ca și Cerasela. Anchetatorii au concluzionat repede că este vorba despre același autor. Vestea unei noi crime, cu același mod de operare, a îngrozit și mai rău locuitorii orașului. Nici de data aceasta criminalul nu a fost de găsit.
La Revelionul din 1987, toată poliția era în alertă. Ceea ce oamenii legii anticipau că se va întâmpla, s-a adeverit. La câteva ore după trecerea în noul an, 1987, s-a descoperit un nou cadavru. Cosmin Gruiu, un copil al străzii în vârstă de 14 ani, a fost descoperit mort. Fusese înjunghiat cu nu mai puțin de 24 de lovituri de cuțit. Nici de data aceasta criminalul nu a fost de găsit, iar dosarul s-a închis cu autor necunoscut.
Criminalul a fost prins în noaptea de Revelion din 1988. Anchetatorii au descoperit că autorul odioaselor asasinate era Grigore Uruc, un țăran analfabet din comuna Țintești de Buzău. Omora din plăcere, o dată pe an, în orașul Buzău, în noaptea de Revelion. Din păcate, criminalul a ajuns pe mâna polițiștilor după ce mai făcuse o victimă. În noaptea de Revelion din 1988, Grigore Uruc mai luase o viață: o fetiță în vârstă de 13 ani. Copila își găsise sfârșitul înjunghiată de mai multe ori. Criminalul vinovat de toate cele patru omoruri a fost judecat rapid. A fost condamnat la moarte și executat în același an, la data de 11 iunie 1988. Executarea lui Grigore Uruc a fost penultima condamnare la moarte din timpul regimului trecut. Numele lui, alături de cel al lui Râmaru, a rămas în istoria celor mai odioși criminali români.
Cine este Traian Tandin
Traian Tandin a lucrat ca ofițer criminalist în Serviciul Judiciar al Inspectoratului General al Poliției, fiind pensionat în anul 2000 cu gradul de colonel. A fost redactor-șef la revista ,,Poliția Română” (1990-1994) și are la activ sute de cazuri rezolvate, iar experiența acumulată l-a încurajat să se apuce de scris. A publicat peste 60 de cărți, printre cele mai cunoscute numărându- se ,,Cazul Rîmaru. Roman-document” (2000), ,,Galeria marilor criminali” (2001), ,,Comisar la omoruri: antologia crimelor din România” (2003) și ,,Cei mai odioși 100 de criminali români” (2008), toate bazându-se pe cazuri reale și beneficiind de accesul la dosarele secrete ale vremii.