Printre multele calități ale președintelui supendat al Consiliului Județean, Cristinel Marian Bîgiu, necunoscute electoratului buzoian până pe data de 6 decembrie 2014, este aceea că el este primul baron local care a denunțat la DNA și a recunoscut fapte de corupție. Cu ce folos pentru el, vom vedea în cele ce urmează.
Astfel, printre denunțurile sale la Direcția Națională Anticorupție pe care le-a făcut imediat după ce a fost arestat în urma unui flagrant de luare de mită, a fost acela că, anterior, a mai săvârșit fapte similare, iar banii primiți în urma unei asemenea „afaceri“ i-a folosit în campania electorală din 2008 a Partidului Național Liberal, formațiune al cărei membru a fost de la intrarea în politică și până în noiembrie 2014, când a beneficiat de „ordonanța Dragnea“ și s-a înscris în Partidul Social Democrat.
Bîgiu a dat o declarație care l-a înfundat pe fostul ministru de Interne, Cristian David, dar și pe fostul consilier prezidențial George Scutaru – la acea dată președinte PNL Buzău – și pe actualul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Dan Motreanu. Bîgiu este vizat în mai multe anchete penale și a fost arestat timp de șase luni, iar declarația acestuia este probă-cheie în dosarul în care procurorii Direcției Naționale Anticoruție (DNA) i-au trimis în judecată, în urmă cu o săptămână, sub control judiciar pe George Scutaru, și, în stare de libertate pe vicepreședintele Camerei Deputaților Dan Motreanu, ambii pentru spălare de bani.
Întrecere în denunțuri într-un singur dosar
Bîgiu a povestit anchetatorilor cu lux de amănunte cum s-a negociat mita și cum o parte din aceasta a ajuns la Partidul Național Liberal, confirmând, astfel, denunțul primarului liberal din Jilava, Adrian Mladin, cel care a dat banii. Un alt denunțător în acest dosar este Valeriu Nițescu, fost șef de cabinet al lui Cristian David.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Mladin a dat o șpagă de 1,1 milioane de euro (500.000 de euro lui David și 600.000 de euro lui Nițescu), pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra unui teren, de 15 hectare în orașul Buzău. Mladin a mai dat mită încă un milion de euro lui Bîgiu, la acea dată prefect de Buzău, prin intermediul afaceristului Gheorghe Doloiu. La Bîgiu au ajuns doar 700.000 de euro, iar Doloiu și-a oprit o parte pentru intermediere.
Cea mai mare parte din banii luați de Bîgiu ar fi ajuns în campania electorală a PNL, acesta spunând că 170.000 de euro i-au fost dați lui George Scutaru, și 250.000 euro lui Dan Motreanu.
Cum începe denunțul
„În perioada ianuarie 2005 – aproximativ iunie 2007, am îndeplinit funcția de prefect al județului Buzău. Nu pot preciza cu exactitate, dar pe la sfârșitul anului 2006 – revin și arăt mai exact la începutul anului 2007 -, am fost contactat de Adrian Mladin, care mi-a relatat faptul că este interesat într-o punere în posesie asupra unor terenuri de pe raza municipiului Buzău. Precizez că Adrian Mladin nu era proprietarul acelor terenuri, ci, din câte țin mine, era mandatat de o persoană de sex feminin în vârstă și de un cetățean britanic. L-am trimis pe Adrian Mladin la Compartimentul de fond funciar pentru a se interesa care este situația juridică a terenurilor în cauză. Despre acele terenuri declar că sunt situate parțial pe amplasamentul fostei stațiuni agricole și cred că erau în intravilan și în acea perioadă. Nu cunosc alte date legate de aceste terenuri, întrucât nu m-am ocupat de partea tehnică a problemei. Mladin a mai venit ulterior, în același scop, la Buzău, fiind însoțit de Nițescu Valeriu, care era în acea perioadă șef de cabinet al Ministrului de Interne și Reformei Administrative. Am discutat în câteva rânduri personal cu Nițescu Valeriu, care mi-a spus că a venit din partea ministrului David, care, la rândul său, mă roagă să-l ajut pe Mladin Adrian în demersul acestuia de obținere a terenurilor, lucru pe care eu l-am acceptat. Țin să precizez că, în cursul discuțiilor cu Mladin Adrian, acesta mi-a spus că dacă i se rezolvă problema va sprijini campania electorală a partidului din care făceam parte, adică Partidul Național Liberal, dat fiind faptul că anul 2008 era un an electoral, cu alegeri atât locale, cât și generale. Am acceptat această propunere în scopul mai sus arătat și pentru a pune în practică înțelegerea, i l-am prezentat lui Mladin Adrian pe Gheorghe Doloiu, cei doi urmând a realiza în concret înțelegerea avută. Tin minte că ne-am întâlnit la cafeneaua Beau Monde din municipiul Buzău, situată în zona centrală, pe Bulevardul Unirii. Cu ocazia discuției care a avut loc, înțelegerea s-a perfectat în sensul celor arătate mai sus“, spune Bîgiu în denunțul său.
Ce spun procurorii anticorupție
Potrivit procurorilor, în perioada în care cererea de punere în posesie era soluționată, Mladin a promis că o parte din contravaloarea suprafeței de teren îi va fi remisă lui Cristinel Bîgiu, pentru a fi folosită în campania electorală. În acest context, Bîgiu ar fi primit de la Mladin suma de aproximativ 700.000 euro, prin intermediul lui Doloiu. În fapt, susține DNA, suma de bani pretinsă și primită a fost în cuantum de un milion de euro, din care suma de 300.000 euro a fost reținută de Doloiu pentru „serviciile“ sale de intermediere, restul de 700.000 euro fiind încasați de Bîgiu.
Direcția Națională Anticorupție mai arată că din suma de 700.000 de euro pe care a primit-o Bîgiu de la Mladin prin intermediul lui Doloiu, suma de 170.000 de euro i-a fost dată lui George Scutaru, iar suma de 250.000 euro lui Dan Motreanu, ambele sume fiind oferite în același scop, respectiv pentru finanțarea campaniei electorale din 2008 – alegeri locale și generale – a candidaților Partidului Național Liberal.
Plata sumelor, atât către Scutaru, cât și către Motreanu, s-a făcut în numerar, în aceeași zi sau cel târziu a doua zi după ce Doloiu i-a dat lui Bîgiu suma de 700.000 euro; acesta din urmă s-ar fi deplasat în București, unde s-a întâlnit cu cei doi în sediul Partidului Național Liberal de pe Bulevardul Aviatorilor. În ceea ce privește modul de repartizare a banilor, Cristinel Bîgiu le-a spus procurorilor că suma a fost împărțită în trei, iar pe de altă parte, la Buzău cheltuielile pentru campania electorală urmau a fi împărțite între el și Scutaru.
Mai mult, denunțătorul a precizat faptul că atât Scutaru (la acea dată lider PNL Buzău și deputat de Buzău) cât și Motreanu (secretar general al PNL și deputat de Călărași) au avut cunostință de proveniența sumelor de bani primite, precum și de scopul remiterii acestora.
Potrivit rechizitoriului DNA, Scutaru nu a dorit să dea declarații în cauză, iar Motreanu nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor ce se rețin în sarcina sa.
Fără acord de recunoaștere a vinovăției
Bineînțeles că toate extemporalele pe care Cristinel Bîgiu le-a dat în fața procurorilor anticorupție, dintre care unul este cel pe care l-am prezentat mai sus, au avut ca unic scop semnarea unui acord de recunoaștere a vinovăției și, ulterior, indulgența instanței la pronunțarea sentințelor. Numai că socoteala de această nu se prea potrivește cu ce din târg.
Astfel, într-un interviu pe care procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, l-a acordat Agenției Naționale de Presă „Agerpres“, întrebată fiind despre noul instrument al acordului de recunoaștere a vinovăției, a precizat: „În foarte puține situații s-a aplicat această instituție nouă. Avem în acest an în jur de opt acorduri de recunoaștere a vinovăției, care au fost transmise instanței de judecată. Această instituție nu este aplicată în DNA pentru că pedeapsa maximă pentru care se poate aplica un astfel de acord de vinovăție trebuie să fie de 7 ani. De obicei, infracțiunile pe care noi le investigăm au o pedeapsă mai mare de 7 ani (…) Ce este important de spus este că acest acord de vinovăție nu reprezintă o negociere între procuror și cel care comite o faptă de corupție, ci reprezintă un act de recunoaștere a faptei comise, a încadrării juridice, se stabilește o pedeapsă, care ulterior este verificată de un judecător. Deci, nu procurorul aplică celui pe care îl cercetează o anumită pedeapsă, ci judecătorul care verifică modul în care s-a încheiat acest acord de recunoaștere a vinovăției. Pot să vă spun că au fost foarte multe situații, chiar în dosare în care au fost implicate persoane cu notorietate, în care acestea au dorit să încheie un acord de recunoaștere cu procurorii, însă acest lucru nu s-a putut realiza, pentru că pedeapsa prevăzută pentru infracțiuni era mai mare de 7 ani“.